Bolile mileniului III. Încălzirea globală, evoluţie şi consecinţe

16 Iul 2008   •   15:35
Bolile mileniului III. Încălzirea globală, evoluţie şi consecinţe
De la începutul revoluţiei industriale, omenirea a produs şi eliberat în atmosferă cu 30% mai mult dioxid de carbon decât exista în mod natural pe pământ în anul 1750, de exemplu. Statele Unite ale Americii se fac vinovate de un procent de 20% din aceste emisii, provenite din activitatea industrială, în principal din centrale electrice pe bază de gaze sau cărbuni. Alături de Statele Unite, în topul marilor poluanţi se mai înscriu Japonia, Rusia şi cele mai multe state membre UE. Ţările în curs de dezvoltare se înscriu la coada acestei liste negre.



Experţii în schimbările climatice din Anglia, Franţa şi Germania avertizează că fenomenul de încălzire se va accelera în următorii ani, din cauză că mările şi oceanele au început să îşi piardă capacitatea de a absorbi emisiile de carbon. Mai mult chiar, vânturile puternice sunt considerate ca fiind ele însele provocate de încălzirea globală din cauza combinării schimbărilor intervenite în stratul de ozon şi emisiile de carbon. Cercetătorii mai spun că, până la mijlocul secolului, temperatura medie va creşte cu peste 1,5ºC.

Un raport al Grupului Interguvernamental asupra Evoluţiei Climatului arată, în cuprinsul a 21 de pagini, că activitatea umană a provocat grave dereglări ecosistemului planetar şi că schimbările înregistrate în ultimii ani în evoluţia climei se petrec, în mod normal, în perioada unui mileniu. Astfel, până la sfârşitul secolului, temperatura globală va creşte între 1,8 şi 4ºC, ca efect al poluării. În plus, scenariul alarmant spune că temperatura va creşte şi în următoarele secole. Precipitaţiile vor fi tot mai frecvente la nivel planetar, iar inundaţiile, alunecările de teren vor fi de asemenea, tot mai prezente în multe din zonele planetei. Căldura excesivă va provoca totodată dezgheţarea unei importante părţi din calota glaciară, ceea ce va duce la creşterea nivelului mărilor şi a oceanelor. Raportul estimează că, până la sfârşitul secolului, apa din oceanele Terrei ar putea creşte cu o medie între 18 şi 59 de centimetri.

Tratatul de la Kyoto

În 1997, la Kyoto, statele lumii au căzut de acord că ceva trebuie făcut şi că nivelul poluării trebuie să scadă, pentru ca efectul de seră să fie diminuat. Soluţii: trecerea de la producţia de energie pe bază de gaze şi cărbune la energiile alternative ? solară, eoliană sau hidrocentrale. Din păcate, pentru construcţia acestor noi sisteme, sunt necesari foarte mulţi bani. În plus, SUA abordează problema altfel: ?Noi generăm mai mult dioxid de carbon fiindcă producem mai multe bunuri. De aceea?, declara George W.Bush, ?trebuie să fim siguri că prin reducerea emisiilor de gaze nu vom reduce şi numărul locurilor de muncă.?



Ca atare, SUA nu a semnat acordul care prevede reducerea emisiilor de gaze în atmosferă. Uniunea Europeană, în schimb, s-a angajat să obţină o puternică reducere a emisiilor, aşa încât să se ajungă la 80% din nivelul înregistrat la începutul anilor 90. Pentru a intra în vigoare la nivel mondial, acordul ar fi trebuit să fie ratificat de cel puţin 55 de ţări, a căror emisie de gaze poluante să fie de cel puţin 55% din total. Din păcate, cercetările efectuate în anii următori au arătat că Uniunea Europeană nu va fi capabilă să ducă la bun sfârşit angajamentul, în condiţiile în care doar Marea Britanie şi Suedia s-au străduit să aplice prevederile tratatului. În rest, statele membre produl în continuare cu succes cantităţi mari de dioxid de carbon şi alte gaze asemenea.



Bali, 2007

La sfârşitul anului 2007, în cadrul Conferinţei de Mediu de la Bali, Indonezia, reprezentanţii Organizaţiei Naţiunilor Unite şi delegaţii a 190 de guverne au încheiat un nou acord pentru planul de acţiune global împotriva încălzirii, ca substitut al Tratatului de la Kyoto, care expiră în 2012. Liderii marilor puteri consideră că tentativa de consens este o adevărată provocare când vine vorba despre acest subiect spinos. Fără îndoială, discuţiile viitoare vor fi marcate de noi dezacorduri, referitoare în special la responsabilităţile ţărilor industrializate şi ale economiilor emergente. Ce vor Naţiunile Unite: un acord ecologic care să implice toate ţările, în frunte cu SUA ? în continuare cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră cauzate în special de arderea de combustibili fosili -, şi care să cuprindă şi ţări precum China şi India (neincluse în Tratatul de la Kyoto), unde astfel de emisii au luat amploare.



Toate ţările prezente, inclusiv Statele Unite, care nu au ratificat Protocolul de la Kyoto în 1997, sunt de acord asupra importanţei reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Dar marii poluatori nu mai împărtăşesc aceeaşi opinie când vine vorba despre metoda care trebuie adoptată pentru aceasta. Prin urmare, Washingtonul refuză constant să discute despre cifre. SUA susţine că includerea unui asemenea limbaj în documentul final va afecta negocierile din următorii doi ani. ?Cred că tratatul ar trebui să fie definitivat la Copenhaga?, a declarat Al Gore, fost vicepreşedinte american, referindu-se la conferinţa ONU pe tema schimbărilor climatice din Danemarca care va avea loc în 2009.

În paralel, ţările în curs de dezvoltare şi Uniunea Europeană susţin crearea unor limite clare pentru emisiile de dioxid de carbon. Uniunea Europeană susţine obligativitatea ca statele industrializate să-şi diminueze emisiile până în 2020, cu 25-40 de procente, în raport cu nivelul din 1990.

Săptămâna trecută, în cadrul Summitului G8 desfăşurat în nordul Japoniei, preşedintele american, George Bush, promitea poziţii constructive pe tema încălzirii globale, adăugând că un acord final va fi imposibil până când China şi India nu-şi vor reduce emisiile poluante. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara cu aceeaşi ocazie că ţările bogate vor trebui să-şi ia angajamente mai serioase la acest capitol. Mai târziu, premierul japonez Yasuo Fukuda a declarat că liderii Grupului au ajuns la un acord pentru reducerea la jumătate a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Fukuda a menţionat că G8 va cere de asemenea fiecărei ţări în parte să stabilească ţinte intermediare pentru reducerea emisiilor de gaze ce au dus la încălzirea globală. Ecologiştii susţin însă că reducerea de 50% până în 2050 este insuficientă şi au cerut ca aceasta să fie realizată până în 2020.



Aflat în plină campanie electorală, senatorul John McCain a abordat problema energiei, amplificată în ultima vreme de scumpirile repetate ale carburanţilor care au generat nemulţumiri profunde în rândul americanilor. El a propus construirea celor 45 de reactoare nucleare ca alternativă la producerea de energie şi a motivat acest plan şi prin reducerea emisiilor de gaze, responsabile de încălzirea globală. ?Aceste reactoare scutesc atmosfera de echivalentul tuturor emisiilor auto din SUA?, a arătat McCain. ?Şi totuşi, în ciuda acestor beneficii, planurile noastre de a construi reactorare nucleare sunt aproape inexistente.? Senatorul a propus ?exploatarea curată a cărbunelui? - o resursă naturală foarte întâlnită în SUA. Prin construcţia reactoarelor, a arătat McCain, va fi produsă energia electrică şi vor fi generate şi locuri de muncă în sectoare ale economiei care se confruntă în prezent cu o criză.



EFECTELE ÎNCĂLZIRII GLOBALE

Seceta. Un miliard de oameni suferă, în prezent, din cauza lipsei de apă, arată statisticile ONU. Conform aceloraşi documente, cauza secetei o constituie încălzirea globală. Experţii atrag atenţia că, în curând, cei afectaţi de lipsa de apă potabilă ar putea fi de trei ori mai mulţi. Unul din patru oameni de pe Terra nu are acces la apa potabilă. Există opt şanse din zece ca, în urma unei creşteri cu 2ºC a temperaturii medii planetare, resursele de apă să scadă. Prin urmare, secetele vor fi frecvente şi vor afecta zonele semiaride de astăzi. O asemenea creştere ar face, cu o probabilitate de 50%, ca până la 2 miliarde de oameni să se confrunte cu o penurie de apă, între care 350 până la 600 de milioane în Africa şi 200 de milioane în Asia. Experţii avertizează că dacă ?termometrul mondial? ar creşte cu 4ºC, 3,2 miliarde de persoane ar rămâne fără apă.

Într-un raport publicat în 2006, UNESCO estima că peste circa 25 de ani două treimi dintre locuitorii planetei vor trăi în ţări unde se vor înregistra probleme grave în aprovizionarea cu apă, îndeosebi în Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Asia. Experţii au enumerat între consecinţele încălzirii globale topirea lacurilor glaciare şi scăderea debitelor râurilor alimentate de zăpadă.

Uragane şi cicloane. În ultimii ani, cercetătorii europeni au avertizat că încălzirea globală ar putea determina formarea unor uragane sau cicloane tropicale în Marea Mediterană. În prezent, uraganele se formează în Oceanul Atlantic şi ajung rar în Europa, însă noile studii atrag atenţia că o creştere medie a temperaturii cu 3ºC ar putea declanşa deplasarea acestora către Marea Mediterană. Regiunile de coastă ar putea fi grav afectate şi, în consecinţă, marile centre turistice din zonă ar avea de suferit.

Înot la Polul Nord. Un avocat britanic, pe numele său Lewis Gordon Pugh, a înotat timp de 18 minute în apele Polului Nord, la -1,8ºC, tocmai pentru a atrage atenţia asupra efectelor încălzirii globale. Înotător de reizistenţă, Pugh a declarat că este mândru de performanţa sa, dar că ?este o adevărată tragedie să poţi înota la Polul Nord?. ?Sper ca performanţa mea să inspire liderii mondiali să ia în serios schimbarea climatică?, a adăugat el. Un asemenea experiment ar fi fost imposibil în urmă cu zece ani, când apa din zonă ar fi fost îngheţată. ?Oamenii nici nu ştiu că, vara, poţi găsi porţiuni de apă în stare lichidă, la Polul Nord?, a precizat britanicul. ?Nu mă pot gândi la o modalitate mai bună de a demonstra schimbările climatice care au loc în prezent, decât prin a înota într-un loc care ar trebui să fie complet îngheţat. Sper ca ceea ce voi face să pună presiune pe liderii G8.?

Modificarea reliefului. În Groenlanda, o bucată dintr-o peninsulă de pe coastam de est s-a desprins de uscat şi a format o insulă de câţiva kilometri. Fenomenul a fost posibil pentru că gheţarul care o unea de ţărm s-a topit, iar acum harta întregii regiuni s-a modificat. Insula are forma unei mâini cu trei degete şi este situată la 640 de kilometri nord de Cercul Arctic. A fost descoperită de exploratorul american Dennis Schmitt şi poartă numele de Insula Încălzirii. A fost creată printr-o transformare fizică de amploare, rapidă, care nu poate fi negată şi ar putea fi considerată un simbol al efectelor viitoare ale schimbării climaterice.

În luna martie, în Antarctica, un bloc de gheaţă, de 415 kilometri pătraţi s-a desprins din calota glaciară a Antarcticii, cercetătorii avertizând că acesta este cel mai mare bloc de gheaţă desprins din sudul de gheaţă al Terrei. Specialiştii descriu fenomenul ca fiind unul rar, cu toate că numeroase blocuri de gheaţă se desprind şi se topesc în ocean. La sfârşitul lunii februarie, un alt iceberg s-a desprins din insula Wilkins, în sud-vestul Peninsulei Antarctice. Topirea gheţii riscă să crească nivelul oceanului, urmând ca, în minim 15 ani, insula Wilkins să dispară. În ultimii 50 de ani, Antarctica a făcut faţă unei încălziri mai rapide decât în orice altă zonă de pe Glob.



În acelaşi mod, pasajul arctic de nord-vest, care leagă Oceanele Pacific şi Atlantic, a devenit navigabil, din cauza topirii gheţarilor. Trecerea între Europa şi Asia va deveni astfel posibilă, după secole de blocaj. Fotografii din satelit ale Agenţiei Spaţiale Europene arată că stratul de gheaţă din Arctica este la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. Gheaţa acoperă acum doar circa 3 milioane de kilometri pătraţi, cu un milion mai puţin decât în 2006 şi 5 milioane mai puţin decât în 1980. Aşa cum se ştie, regiunile polare sunt extrem de sensibile la schimbările de climat. Făcând abstracţie de consecinţele negative, Rusia, de pildă, speră în deschiderea de noi rute de navigaţie, pentru descoperirea de petrol sau gaze...

Chiar şi atacurile rechinilor asupra oamenilor s-au înmulţit în acest an, pe coastele tuturor oceanelor, iar experţii sunt de părere că unul dintre ?responsabili? ar fi încălzirea globală: ?Un alt factor care contribuie la apropierea rechinilor ar putea fi încălzirea globală şi creşterea temperaturii apelor. Veţi constata că anumite specii încep să apară în locuri în care nu au fost prezente în trecut?, a explicat doctorul George Burgess de la Universitatea din Florida, expert în domeniu.

ROMÂNIA

Cum va fi afectată România de încălzirea globală, de topirea gheţarilor sau de creşterea nivelului mărilor şi oceanelor? Agenţia Europeană de Mediu a încercat să răspundă la această întrebare printr-o simulare care arată cum va fi afectat teritoriul ţării noastre de schimbările climatice. Scenariile arată că România se va confrunta în câteva zeci de ani cu deşertificări, teritorii sub ape, fenomene meteo extreme şi dispariţia unor specii de animale şi plante. În cazul în care procesul de încălzire globală nu va fi redus, nivelul Mării Negre ar putea creşte alarmant, mai spun specialiştii. În aceste condiţii, Delta Dunării ar putea fi inundată total, iar oraşe precum Tulcea, Galaţi şi Brăila, Sulina ar urma să fie parţial inundate. Şi zona litorală a Mării Negre între Sulina şi Vama Veche este în pericol.

Fenomenul deşertificării ar putea afecta partea de vest a Olteniei şi partea de sud-est a Banatului, unde fenomenul deja a apărut de fapt. Vestea ?bună? este că cele mai grave consecinţe ale schimbărilor climaterice ar putea fi resimţite abia după anul 2100. Altfel spus, ?după noi ? potopul?.

La malul Mării Negre, situaţia este dramatică. În ultima perioadă, algele se dezvoltă excesiv, apar mutaţii genetice, iar schimbările bruşte de temperatură ar putea ucide milioane de peşti. La munte, coloniile de marmote şi capre negre se reduc pe zi ce trece, iar păduri de molizi şi brazi se usucă pe hectare întregi. Greul va veni însă în următorii ani, când efectele industrializării şi ale defrişărilor masive de pădure vor fi şi mai acut resimţite.

Ecologie la şcoală. Elevii ar putea beneficia, începând din această toamnă, de un curs opţional despre încălzirea globală, implementat la nivel naţional. În acelaşi context, ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat că educaţia mediului ar trebui implementată după modelul european, care prevede includerea unui capitol de educaţie ecologică în fiecare materie.



EARTH HOUR

Atenţie, se sting luminile! Prin Earth Hour se intenţionează luarea unei poziţii mai personale ? oricine poate participa la eveniment doar prin stingerea luminilor din case şi întreruperea alimentării tuturor aparatelor electrocasnice, pentru a transmite un mesaj puternic despre necesitatea luării unor măsuri reale împotriva încălzirii globale. La 31 martie 2007, mai mult de 2,2 milioane de locuitori ai oraşului Sidney şi 2100 de firme au oprit pentru o oră toţi consumatorii de energie electrică. Australienii au încercat astfel să atragă atenţia asupra electricităţii, considerată a avea cea mai mare ?contribuţie? la creşterea acestui fenomen. Ora de ?pauză? a condus la o economie de 10,2? a energiei în întregul oraş. Un an mai târziu, la 29 martie a.c., cel puţin 24 de oraşe din întreaga lume au reluat evenimentul, în ideea că ?micile schimbări pot face o mare diferenţă?.

Niciun oraş din România nu a participat oficial la acţiune, însă în topul persoanelor înscrise individual, ţara noastră se află pe locul zece. Membrii organizaţiilor de protecţia mediului îi îndeamnă pe români, şi nu numai, să facă acest exerciţiu ori de câte ori pot. Simpla stingere a unui monitor PC pe timpul nopţii ar economisi energia necesară pentru imprimarea cu laser a 800 de pagini A4, folosirea maşinii de spălat la temperatura de 40 de grade în loc de 60 de grade ar reduce consumul cu o treime, iar facturile la energie ar putea fi mai mici cu 10%, dacă temperatura în locuinţă ar fi scăzută cu doar un grad Celsius.



DEŞEURI UMANE CA MODALITATE DE COMBATERE A FENOMENULUI DE ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ

Un sistem necostisitor de reciclare a deşeurilor ar putea transforma urina şi materiile fecale, provenite de la peste 2,6 miliarde de oameni, în biocombustibil şi îngrăşământ, potrivit unei echipe de ecologi indieni. Bindeshwar Pathak, fondatorul Organizaţiei indiene ecologiste Sulabh, a declarat că grupul pe care îl conduce a promovat sistemul de reciclare cu prilejul celei de-a şaptea ediţii a ?Summitului Mondial al Toaletelor?, desfăşurat la New Delhi, în toamna anului trecut. Este vorba despre un closet care descompune materiile fecale şi le transformă în biocombustibil, ce poate fi ars şi folosit pentru gătirea alimentelor sau producerea de electricitate, în timp ce urina este convertită în îngrăşământ. Sistemul este deja folosit la Kabul, Afganistan, conform spuselor specialistului.

EVOLUŢIILE CLIMATERICE CRESC RATA ASIGURĂRILOR

Datorită calamităţilor naturale care se produc destul de frecvent în ultimul an, companiile de asigurări vor să majoreze tarifele la poliţele de asigurare. Rapoartele ONU, aşa cum s-a văzut, indică faptul că în viitorul apropiat catastrofele naturale vor fi tot mai frecvente şi mai grave, iar încălzirea globală o va lua razna. Numai în cazul uraganului Kyrill, sumele plătite de companiile de asigurare au fost estimate la 8 miliarde de euro. ?Până acum, tarifele primelor de asigurare erau calculate pe baza analizei datelor din trecut, însă acum vom fi nevoiţi să luăm în calcul, la stabilirea preţului asigurărilor, şi proiecţiile privind evoluţiile climatice?, declară reprezentanţii unor companii prestigioase de asigurări.



DE CE ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ?

Despre cauzele exacte ale încălzirii globale se va discuta încă mult şi bine. De pildă, secolul XI a marcat o temperatură medie mai mare cu două grade Celsius decât în momentul de faţă. Până în secolul XVIII a urmat o perioadă de aşa-zisă ?mică glaciaţiune?. Nu se poate determina clar un motiv pentru alternanţa acestor perioade, cert este că rata de încălzire a climei nu a fost niciodată mai rapidă ca în ultimul secol. Teoriile pe marginea variaţiei temperaturii sunt, de cele mai multe ori, simple supoziţii, în lipsa unui model clar.



Ella Moroiu, Antena3.ro

Parteneri
x close