Românii plecaţi la muncă în străinate au trimis în ţară, în luna iulie, de patru ori mai puţini bani decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pulsul crizei mondiale îl simt cel mai bine rudele rămase acasă. Cecurile pe care le ridică sunt tot mai rare, iar zerourile, tot mai puţine.
În ultimii ani, în Popricani, judeţul Iaşi, au început să se ridice zeci de case. De câteva luni, totul a îngheţat. Fundaţii goale, case neterminate. Nu mai sunt bani. Feciorii satului, plecaţi prin străinătăţuri, au dat de greu.
Elena Butnaru are trei băieţi. Toţi plecaţi la muncă în Italia. Cu copii cu tot. Unul dintre băieţi s-a apucat să-şi ridice o casă şi n-a mai terminat-o.
Cei trei băieţi ai Elenei lucrează în construcţii - sector care s-a prăbuşit în toată Europa şi a luat cu el şi salariile de peste o mie de euro. Străzile din Popricani sunt goale. Oamenii stau pe la poartă sau în bătătură. La fel face şi Veronica Burlacu. Are trei fete plecate la muncă. Tot în Italia.
?Acum 2 ani aveau 1.000, 1.000 şi ceva de euro pe lună. Acuma, până la 800, şi mai puţin. Ei mai fac şi ore suplimentare ca să mai poată câştiga un ban ca să poată să facă ceva?, spune Veronica Burlacu.
120 de milioane de euro au trimis căpşunarii în ţară, în iulie. Anul trecut erau 500 de milioane - de patru ori mai mult, potrivit datelor BNR. Din Popricani - Iaşi, până în Bobohalma - Mureş, se simte criza din Italia sau Spania.
În 2007, România s-a situat pe primul loc în Europa şi pe 10 în lume în ceea ce priveşte sumele trimise acasă de cei plecaţi la muncă în străinătate. Anul trecut, căpşunarii au trimis în ţară peste 6 miliarde de euro.
Observator
