×
Antena 3 S.A. utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.antena3.ro. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.antena3.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.Antena3.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

CCR, motivare devastatoare în cazul completurilor

29 Noi 2018   •   18:16
CCR, motivare devastatoare în cazul completurilor  16

Curtea Constituțională a prezentat motivarea deciziei ce constata faptul că sunt ilegale completurilor de cinci de la Înalta Curte din 2014 până în prezent.

„Sunt peste 120 de pagini, din care 86 reprezintă decizia și considerentele CCR, până la 120 sunt opiniile separate ale judecătorilor, Minea și doamna Livia Stanciu. În esență, chestiunile de o gravitate extraordinară sunt următoare CCR consideră că Înalta Curte a dus în eroare toți justițiabilii și Guvernul, s-a încălcat Constituția, dreptul la un proces echitabil, principiul continuității completului. Mai reiese că modul în care au fost alese completul de 5 judecătorii s-a făcut prin încălcarea imparțialității magistratului ca garanție a dreptului la un proces echitabil.

CCR a constatat că pot fi identificate două categorii de cauze la nivelul Înaltei Curți. Prima categorie de cauze este reprezentată deja de cele aflate deja pe rolul completelor de cinci judectori, cu care Curtea nu a fost consultată, dar care constată că este necesară o abrodare unitară și coerentă a tuturor aspectelor procedurale existente”, a declarat Adina Anghelescu la Antena 3, în emisiunea 100 de minute.

„Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate prelua atribuţii jurisdicţionale din chiar sfera de competenţă primară a puterii judecătoreşti, precizează Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care a stabilit că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.

''Or, în cauză, se impută faptul că, pe de o parte, hotărârile Colegiului de conducere nr. 3/2014 şi nr. 89/2018 au normat aspecte care vizează activitatea jurisdicţională a instanţei şi, pe de altă parte, modul, contrar voinţei legiuitorului, de interpretare a legii. Astfel, prin actele Colegiului de conducere - acte administrative unilaterale cu caracter normativ - privind compunerea completurilor de 5 judecători la care completurile înseşi au trebuit implicit să achieseze s-a ajuns la poziţionarea instituţiei în sine a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-o paradigmă, care pune în discuţie atât depăşirea competenţelor sale constituţionale, cât şi plasarea sa în afara ordinii normative constituţionale'', se arată în motivare.

Totodată, CCR este de părere că actele adoptate în acest caz de Colegiul de conducere al ÎCCJ exprimă, în realitate, o luare de poziţie a Instanţei supreme faţă de actul aprobat de Parlament.

''Curtea reţine că nu este vorba doar de utilizarea unui temei regulamentar deficitar în adoptarea hotărârilor Colegiului de conducere sau de o simplă eroare regulamentară de apreciere asupra conţinutului legii, întrucât actele adoptate nu numai că nu vizează competenţa administrativă a Colegiului, pentru a fi considerate simple încălcări ale legii, dar exprimă, în realitate, o luare de poziţie a Instanţei supreme faţă de actul adoptat de Parlament, ce poate avea consecinţe asupra corectei evaluări atât a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cât şi a dreptului constituţional la un proces echitabil, din perspectiva imparţialităţii obiective a ÎCCJ'', se menţionează în motivare.

sati