Astăzi, tragem linie la un an de când Capitala are primari şi vise noi. Vedem ce s-a promis şi aflăm ce s-a transformat în realitate.
Radu Tiliţă a făcut bilanţul şi ne spune ce a reuşit să facă până acum primarul general, Nicuşor Dan.
Întreaga campanie electorală și-a axat-o pe problemele sistemului de termoficare. A venit cu soluții, a arătat cu degetul către fostele administrații și a promis că a doua zi după preluarea mandatului, toți bucureștenii vor avea apă caldă. Minunea nu s-a întâmplat, iar Nicușor Dan s-a trezit la realitate.
Bucureștenii au avut parte de cea mai grea iarnă din ultimii 30 de ani, sectoarele 3,5 și 6 au fost cele mai afectate, iar mulți dintre ei spun că nu au avut apă caldă și căldură nici măcar o lună în total.
La începutul primăverii, edilul actual a ieșit triumfător să semneze dosarul de finanțare pentru reparația a 300 de km de rețea primară. Bucureștiul primea în sfârșit 250 de milioane de euro, iar promisiunile sunau bine: 53 de km în primul an. A organizat întâlniri cu firmele din domeniu și apoi s-a lăudat că este totul aranjat și că este doar o chestiune de timp până încep licitațiile. Când licitațiile au început, din cele 4 șantiere anunțate, a fost deschis doar unul.
Revoluţia din trafic şi soluţiile pentru nervii şoferilor, au fost întotdeauna cele mai vizate promisiuni în campania electorală pentru alegerile locale. Nici Nicuşor Dan nu a făcut excepţie de la regulă. El a promis într-un an de mandat parcări de tip park and ride, dar şi semaforizare inteligentă.
La capitolul parcări, actualul primar general promitea în campania electorală, 15 parcări de acest fel, însă în primul an de mandat nu a făcut nimic în acest sens. Ba mai mult, a şi renunţat la unele dintre ele şi s-a lăudat cu ale altora.
În primă fază, a renunţat la parcarea din Prelungirea Ghencea. Iniţial, supralărgirea bulevardului venea la pachet cu un nod intermodal legat de o linie de mare viteză pentru tramvaie astfel încât cei care intrau pe aici în Bucureşti, să renunţe la maşină şi să folosească transportul în comun până la prima gură de metrou.
După preluarea mandatului, noul primar a dat ordin de oprire a lucrărilor, a renunţat la linia de mare viteză pentru tramvaie, dar şi la parcarea de lângă centură. Aproximativ 9.000 de bucureșteni trăiesc un coșmar de fiecare dată când pământul se cutremură. Aceștia locuiesc în cele mai periculoase clădiri ale Capitalei, clădiri care s-ar putea dărâma în orice clipă.
La începutul acestui an peste 200 de clădiri se aflau în programul de reabilitare al Primăriei Capitalei din cele 350 identificate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor.
În peste 20 de ani, autoritățile locale au reabilitat puțin peste 30 de clădiri, ultimele 10 fiind reabilitate în ultimii doi ani. Alte 367 de clădiri se află în clasa 2 de risc seismic, 115 în clasa de risc seismic 3 și 10 în clasa a patra.
Cum majoritatea clădirilor sunt proprietate privată, autoritățile au bătăi de cap în convingerea proprietarilor asta chiar dacă costurile sunt plătite în proporție de 50% de municipalitate, iar cealaltă jumătate o achită locatarii în rate pe o perioadă de 25 de ani fără dobândă.
Locatarii sunt mutați în alte apartamente pe timpul lucrărilor.
Nicuşor Dan mai are la dispoziţie trei ani pentru a aduce semaforizarea inteligentă în Bucureşti, dar şi pentru construcţia a 15 parcări de tip park and ride.
