Concluzia aparţine reporterilor BBC, care au constatat realitatea la faţa locului. Ei susţin că Bucureştiul este, de departe, cea mai periculoasă capitală europeană, iar asta nu neapărat din cauza ratei infracţionalităţii.
Jurnaliştii britanicii spun că viaţa bucureşteanului de rând este pusă în permanenţă în pericol de starea precară a clădirilor, multe dintre ele riscând să se dărâme în cazul unui cutremur serios. Autorităţile cunosc situaţia şi nu fac nimic, deşi sunt realizează amploarea riscului.
Ziariştii din Regatul Unit au constatat că multe dintre clădirile din Capitală nu respectă legile de bază şi reglementările privind construcţiile, într-o măsură care este de neimaginat şi unică printre capitatele europene.
La fel de grav este că actele imobilelor cu probleme sunt falsificate în mod regulat, iar din această cauză nici nu se mai ştie cu exactitate care clădiri sunt cele mai expuse.
Noul primar general, neinteresat de problema imobilelor care riscă să se prăbuşească la seism
Un cutremur serios ar cauza prăbuşirea multor clădiri, caz în care ar muri mii de oameni, însă autorităţile sunt pasive.
În 31 de ani scurşi de la schimbarea de regim din Decembrie '89, niciuna dintre administraţiile care s-au succedat nu pus această problemă între priorităţi.
Nici noul primar general nu pare preocupat de această problemă.
Printre cele mai expuse imobile se numără „căminele de nefamilişti”, numite şi „case pentru cei fără familie”, amintesc englezii.
Căminele de "nefamilişti", adevărate cavouri care se pot prăbuşi peste mii de familii nevoiaşe
Acestea au fost construite în anii regimului Ceauşescu pentru a găzdui temporar muncitori aduşi din mediul rural şi oameni care trăiau singuri.
Apartamentele cu o singură cameră, de mărimea unei celule de închisoare, cu duş comun şi toaletă la fiecare etaj nu au fost niciodată destinate familiilor.
Însă după căderea comunismului, multe dintre aceste „cutii de chibrituri”, deteriorate tot mai mult de la an la an, au ajuns să servească drept cămine pentru familii întregi.
Britanicii mai amintesc de celebra „bulină roşie” cu care au fost marcate mai multe clădiri considerate periculoase, fără ca această marcare să fie însoţită şi de măsuri de consolidare, notează Adevărul.
