Criminologul Dan Antonescu a explicat vineri, la Antena 3 CNN, că, după ce a interacționat timp de mai mulți ani cu infractori minori, a ajuns la concluzia că aceștia pot avea o minte „mai diabolică” decât adulții atunci când plănuiesc o crimă. Declarația criminologului vine în contextul în care mai mulți copii au comis crime teribile în ultimele zile în România.
Dan Antonescu a adăugat că sunt mai mulți factori care pot transforma un copil în infractor, printre care lipsa de supraveghere, lipsa de comunicare cu părinții și violența la care sunt expuși pe rețelele sociale și, în general, în mediul online.
Două crime înfiorătoare au șocat România zilele acestea. Un copil de 15 ani din Târgu Jiu și-a înjunghiat mortal bunica. El se certa cu tatăl sau, a pus mâna pe un cuțit și a vrut să-și atace tatăl, dar între cei doi a intervenit bunica, iar adolescentul a înjunghiat-o fatal. Tânărul era anchetat deja de poliție pentru tentativă de omor, după ce și-a înjunghiat un coleg de școală.
O zi mai târziu, un alt incident violent a avut loc în Târgoviște. Acolo, tot un adolescent de 15 ani a înjunghiat în inimă un bărbat de 32 de ani. Copilul și victima nu se cunoșteau anterior.
Criminologul Dan Antonescu a declarat la Antena 3 CNN că acești infractori tineri au o „minte diabolică”.
„Mulți minori aveau o gândire diabolică mai ceva ca a unui om matur atunci când puneau la cale o crimă. Legea este prea blândă pentru astfel de personaje”, a spus el.
Dan Antonescu a adăugat că a anchetat de-a lungul carierei sale dosare în care infractorii erau copii între 14 și 16 ani.
„Credeți-mă că am lucrat la foarte multe dosare în care autorii erau astfel de copii, 14, 15, 16 ani. Când aduceam la audieri și martorii sau suspecții aveam impresia că sunt pe holurile unui liceu sau al unei școli gimnaziale, nicidecum pe holurile poliției.
Este nu îngrijorător, este tragic să vedem că astfel de copii au un comportament atât de agresiv. Aici sunt niște lacune în educația acestor copii, lacune care pot fi atribuite unor factori clari: lipsa de supraveghere, lipsa de comunicare între părinte și copil, nu există acea minimă prietenie, măcar între el și unul dintre părinți. Copilul trece printr-o perioadă foarte ciudată, trece de la pubertate la adolescență, furtuna hormonală, explozia informațială de pe rețelele sociale”, a explicat el.
Criminologul a adăugat că la toate acestea se adaugă și violența la care sunt expuși copiii de la vârste fragede pe rețelele sociale.
Dan Antonescu este de părere că educația juridică ar trebui reintrodusă în școli, încă din ciclul primar, pentru a-i învăța pe copii că începând cu vârsta de 14 ani ei răspund penal pentru faptele lor și pentru a înțelege că acțiunile lor au consecințe serioase.
În România, copiii sub 14 ani nu răspund penal, indiferent de faptele lor, conform Codului Penal.
-
Între 14 și 16 ani – minorii răspund penal doar dacă se dovedește că au săvârșit fapta cu discernământ (sunt supuși unei expertize psihiatrice obligatorie);
-
Peste 16 ani – minorii răspund penal ca adulții, dar beneficiază de un regim sancționator atenuat;
Minorii nu pot primi pedepse cu închisoarea sau amenda penală ca adulții. Pedeapsa închisorii este înlocuită de măsuri educative, adică ei sunt internați fie în centre educative, până la 3 ani maxim, fie în centre de detenție pentru minori, în cazul unor infracțiuni foarte grave.
La nivel internațional, consensul este că minorii trebuie tratați diferit de adulți în sistemul penal, chiar și pentru infracțiuni grave. Un argument este că creierul lor nu este complet dezvoltat, mai ales în ceea ce privește luarea deciziilor, controlul impulsurilor și înțelegerea consecințelor, iar din acest motiv capacitatea lor de discernământ este limitată comparativ cu adulții.
De pildă, Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului (art. 40) cere ca sistemele de justiție juvenilă să pună accentul pe educație și reintegrare.
În același timp, studiile arată că mediul social și traumele joacă un rol esențial în transformarea acestor copii în infractori.
Copiii care comit crime sau alte fapte grave provin adesea din medii marcate de:
- abuz;
- neglijență;
- violență domestică;
- sărăcie extremă sau;
- tulburări psihice netratate;
Ştiri video recomandate
