Unul dintre zimbrii relocaţi de către WWF în zona Armeniş nu se poate adapta sălbăticiei şi se apropie tot mai mult de satul Feneş, ajungând în ultimele zile chiar pe străzile localităţii, spre disperarea oamenilor.
'De două săptămâni, suntem vizitaţi de un zimbru. Acesta nu face rău, eventual mănâncă din fânul oamenilor, dar lumea intră în panică pentru că este un animal sălbatic, totuşi. Mai mult, sunt dimineţi în care sătenii nu îşi pot duce copiii la şcoală, pentru că ar trebui să treacă pe lângă zimbru şi le este frică. E clar, locul său nu e în sat', a declarat marţi, pentru Agerpres, viceprimarul comunei Armeniş, Ioan Popescu.
De situaţia creată a fost sesizat şi WWF România, care susţine, prin reprezentanţii săi, că acesta este un caz izolat, în care zimbrul caută prezenţa umană.
„Este vorba de un singur zimbru, o femelă care a fost adusă dintr-o grădină zoologică. Zimbrul, prin definiţie, nu este periculos şi agresiv. Prima sesizare a fost pe 28 decembrie 2016, când, împreună cu rangerii, am încercat să o împingem dinspre sat, înspre amonte, însă a refuzat să înainteze prea mult, cel mai probabil pentru că a simţit urme de urs, care nu intrase încă în bârlog, şi de lup. După alte două zile, a revenit spre sat, fapt pentru care a fost, din nou, îndepărtată. Prin urmare, am decis să punem hrană suplimentară în zona unde stă femela, în speranţa că nu se va mai întoarce. În plus, fiind adusă de la o grădină zoologică, este învăţată cu prezenţa omului şi nu se poate adapta să trăiască în sălbăticie. Probabil, va căuta mereu prezenţa umană. În momentul de faţă, femela nu se află în sat', a declarat, marţi, Alexandru Bulacu, unul dintre specialiştii WWF România.
Potrivit acestuia, unui astfel de animal îi va fi foarte greu să supravieţuiască în sălbăticie, iar această iarnă este un examen pentru întreaga turmă de zimbri de la Armeniş, chiar dacă reprezentanţii WWF au suplimentat cantitatea de fân şi de concentrate. Turma este monitorizată, în permanenţă, iar metabolismul acestor animale le dictează cu exactitate ce anume să mănânce, de la arbuşti tineri, la scoarţă de copac.
În zona Armeniş, au fost relocaţi 24 de zimbri, fiind eliberaţi în mediul natural în iunie şi în septembrie 2016. Cele două turme s-au întâlnit, au avut loc şi conflicte, după care au format o singură turmă, explică Alexandru Bulacu. Femela, însă, nu s-a adaptat turmei. Umblă singuratică, iar aşa cum s-a observat, caută chiar prezenţa umană.
În ceea ce priveşte pagubele, acestea nu sunt mari, femela-zimbru căutând doar fânul. 'Am primit reclamaţii că zimbrii au făcut pagube. Câteva mâini de fân nu se pot numi pagube. Noi avem şi camere de filmat şi ştim că în zonă sunt tot felul de animale, nu doar zimbri', a spus Alexandru Bulacu. Acesta susţine că şi vânătoarea şi chiar camioanele cu lemne care trec prin zonă îi pot speria pe zimbri.
Cei 24 de zimbri eliberaţi în mediul natural în zona Armeniş sunt proprietatea statului român, iar gestionar este administratorul fondului de vânătoare. Mai exact, aceasta se împarte între Agenţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Caraş-Severin, prin formaţia de vânătoare din Feneş, şi Ocolul Silvic Teregova.
Alexandru Bulacu spune că WWF România va continua proiectul de relocare a zimbrilor, precum şi monitorizarea acestora, cu ajutorul GPS-urilor şi a rangerilor.
Sursă: Agerpres
