Drona rusească, intrată joi dimineață în spațiul aerian al României, avea explozibil la bord și echipamente noi, pe care specialiștii Armatei nu le mai identificaseră până acum, a declarat ministrul interimar al Apărării, la Antena 3 CNN.
Drona s-a prăbușit lângă localitatea Solca, în județul Suceava. Înainte de impact, încărcătura explozivă s-a desprins și a detonat în aer.
„Este o dronă de model rusesc. Este o dronă care avea încărcătură explozivă. Este o dronă a cărei încărcătură explozivă s-a desprins de pe ea puțin înaintea prăbușirii, având loc o explozie în aer la aproximativ 30 de metri de locul în care a căzut drona”, a explicat ministrul.
Ce este nou la această dronă
Miruță a confirmat că modelul are echipamente pe care Armata Română nu le mai întâlnise la dronele care au intrat până acum în țară.
„Este vorba despre un model echipat cu componente tehnice pe care nu le-am identificat până acum”, spune el.
Tot joi, în Republica Moldova a fost descoperită o altă dronă, care avea la rândul ei camere de supraveghere montate. Întrebat dacă între cele două cazuri există o legătură, ministrul a refuzat să intre în detalii.
„Dincolo de noutatea în astfel de cazuri, cazul de astăzi nu constă în zona respectivă. Dar dați-vă seama că detalierea la un nivel foarte granular nu ajută strategic”, mai spune Miruță.
Patru minute deasupra României
Radarele Ministerului Apărării au detectat drona încă de când zbura deasupra Ucrainei, aproape de graniță. Ea a intrat apoi în spațiul aerian românesc prin nordul județului Botoșani, unde a rămas aproximativ patru minute.
Două avioane F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea. La ora 06:26, locuitorii din Botoșani și Suceava au primit mesaj RO-Alert. Mai multe școli din zonă au anulat cursurile.
„Este o dronă pe care am monitorizat-o pe radarele Ministerului Apărării încă dinaintea intrării în spațiul aerian românesc. A intrat pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian românesc. Nu au fost îndeplinite condițiile necesare pentru ca drona respectivă să fie angajată”, a spus Miruță.
De ce nu a fost doborâtă
„Angajarea” unei ținte, în limbaj militar, înseamnă decizia de a trage în ea. Iar pentru asta trebuie îndeplinite simultan mai multe condiții. Armata trebuie să fie sigură că resturile dronei sau ale rachetei nu cad peste case și oameni. Și că racheta trasă nu iese din spațiul aerian al României.
Cu cât drona stă mai mult deasupra teritoriului românesc, cu atât cresc posibilitățile ca aceste condiții să fie îndeplinite. Drona de joi a stat prea puțin.
Ministrul respinge ideea că doar norocul a făcut să nu existe victime.
„Nu este doar norocul, pentru că, pe măsură ce drona se deplasează în spațiul aerian românesc, cresc șansele să se suprapună condițiile necesare pentru a putea fi angajată. Adică au fost situații în care drona a fost lovită în primele 5 minute, au fost situații în care drona a fost lovită după 20 de minute. Este vorba de suprapunerea unor condiții obligatorii din punct de vedere tehnic, astfel încât în ea să se poată trage fără să fie afectată populația care ar fi, eventual, sub zona respectivă, și fără ca racheta să iasă din spațiul aerian românesc. Sunt mai multe condiții; pentru a se îndeplini aceste poziții optime trebuie suprapuse mai multe scenarii care trebuie bifate, ceea ce nu s-a întâmplat în acest caz”, a explicat Radu Miruță.
Test sau accident?
Dronele rusești intră tot mai des prin nord-estul țării, nu doar prin zona Dunării și a porturilor, unde România era obișnuită să le vadă. Întrebat dacă este o provocare deliberată, Miruță a spus că e prea devreme pentru o concluzie.
„E greu de spus la câteva ore după. Uitându-mă istoric, au fost situații în care am apreciat la nivelul strategic al Ministerului Apărării că a fost o testare; sunt foarte multe situații în care, pur și simplu, au fost deraiate de apărarea antiaeriană din Ucraina sau de bruiaj”, adaugă el.
Bruiajul înseamnă perturbarea semnalelor care ghidează drona. Atunci când este bruiată sau lovită de apărarea ucraineană, drona își poate pierde direcția și poate ajunge în România fără ca acolo să fi fost ținta inițială.
Opt avioane într-o singură noapte
Pentru Armata Română, noaptea a fost una încărcată. Pe lângă incidentul din Botoșani, radarele au detectat un grup de drone în Ucraina, la nord de Chilia Veche. Două avioane F-18 ale Spaniei, aflate în România în misiunea NATO de poliție aeriană, au decolat de la Mihail Kogălniceanu. Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit RO-Alert la 04:41.
Miruță spune că situația nu mai poate fi tratată ca una normală și cere un protest diplomatic.
„Își consumă resurse pentru a proteja populația României și este normal să facă asta. Însă România nu este într-o situație de țară aflată în război. Azi-noapte, de la orele 23:00 ale zilei trecute până la orele 7:00 azi dimineață, s-au ridicat opt avioane de vânătoare pentru diversele scenarii care au existat în preajma spațiului aerian românesc. Nu este în regulă, nu este cu respectarea dreptului internațional. România nu e o țară aflată în război”, a declarat acesta.
Ministrul explică faptul că Armata funcționează acum cu resursele alocate pentru timp de pace și că responsabilitatea aparține statului care lansează dronele.
„Resursele puse la dispoziția Armatei Române nu sunt unele asociate unei stări de război. Toate armatele țărilor au niște resurse alocate pentru timp de pace și există niște resurse rezervate pentru timp de război. România nu activează aceste resurse pentru că, evident, n-are niciun motiv să facă asta. În același timp, este responsabilitatea țării care lansează drona respectivă de a duce grija ca drona lansată din țara respectivă să nu încalce dreptul internațional, cum se întâmplă în astfel de situații”, a mai declarat Radu Miruță, la Antena 3 CNN.
Într-o altă intervenție, la RFI, ministrul a transmis că „România este foarte determinată să tragă în aceste drone, în condiții în care lucrul acesta se poate întâmpla”.
