Anul școlar 2025–2026 începe pe 8 septembrie, iar prima zi de școală în 2025 aduce o serie de schimbări majore care vor influența atât elevii, cât și profesorii din România. De la modificări în structura rețelei școlare și a normei didactice, până la ajustări ale fondului de burse și noi reguli pentru examenele naționale, aceste transformări au generat deja dezbateri intense și proteste din partea sindicatelor din educație. Chiar pe data de 8 septembrie, peste 30.000 de cadre didactice din toată țara vor protesta în Capitală, asta în timp ce profesorii anunță că nu vor organiza festivitățile de deschidere și nu se știe dacă se vor ține ore.
Schimbări privind bursele școlare
Una dintre cele mai discutate modificări pentru anul școlar 2025–2026 vizează bursele acordate elevilor. Conform Legii nr. 141/2025, cunoscută și ca „Legea Bolojan”, fondul de burse a fost ajustat semnificativ, iar criteriile de acordare au fost înăsprite, în special pentru bursele de merit. Dacă în anii precedenți, bursele de merit erau acordate primilor 30% dintre elevi din fiecare clasă sau celor cu medii peste 9,50, acum doar primii 15% din elevii unei clase, cu medii între 9 și 10, vor beneficia de aceste burse. Această schimbare a stârnit îngrijorări, sindicatele și părinții semnalând riscul accentuării inegalităților și al abandonului școlar, în special în comunitățile vulnerabile.
Bursele sociale, însă, rămân o prioritate, având ca scop menținerea elevilor din medii defavorizate în sistemul educațional. Acestea se acordă inclusiv pe perioada examenului de Bacalaureat și fără verificarea veniturilor în cazuri speciale, precum elevii orfani sau cei cu boli grave. De exemplu, mamele minore care frecventează școala primesc o bursă lunară de minimum 700 de lei. Totuși, fondul total de burse pentru anul școlar 2025–2026 este mai mare decât în 2022–2023, dar mai mic decât în anii 2023–2025, din cauza constrângerilor bugetare.
Un alt aspect important este eliminarea criteriilor de departajare pentru bursele de merit în cazul mediilor egale, ceea ce înseamnă că toți elevii cu aceeași medie din primii 15% vor primi bursa. În plus, bursele de excelență olimpică continuă să fie acordate pentru performanțe la olimpiadele naționale și internaționale, cu valori între 700 și 3.000 de lei, în funcție de nivelul competiției. Aceste măsuri sunt menite să stimuleze performanța academică, dar reducerea fondului de burse ar putea limita accesul la educație pentru unii elevi.
Executivul a aprobat pe 4 septembrie 2025, prin hotărâre de guvern, metodologia de acordare a burselor din învăţământul preuniversitar de stat, cu excepţia elevilor din învăţământul liceal militar.
Potrivit actului normativ, vor fi acordate patru tipuri de burse:
- burse de merit - acestea sunt în valoare de 450 lei/lună şi se acordă unui procent de până la 15% din efectivul fiecărei clase de gimnaziu şi liceu dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar, cu o medie generală de cel puţin 9,00. Acest tip de bursă se acordă şi pentru performanţe la olimpiade şi concursuri şcolare naţionale/internaţionale şi nu sunt condiţionate de depunerea unei cereri;
- burse sociale - în cuantum de 300 lei/lună, se acordă elevilor din medii socio-economice dezavantajate, grupuri vulnerabile sau cu situaţii medicale speciale, având ca scop sprijinul şi prevenirea abandonului şcolar. Acestea se vor acorda la cerere, în funcţie de situaţia materială, socială sau medicală a familiei, iar criteriile includ venit net lunar pe membru de familie sub salariul minim net pe economie, statutul de orfan, afecţiuni medicale oncologice sau cronice, elevi din familii monoparentale, etc. Se solicită anual, în primele 25 de zile calendaristice ale anului şcolar;
- burse tehnologice - în valoare de 300 lei/lună, destinate elevilor din învăţământul profesional şi tehnologic, în scopul de a-i stimula. Acestea se acordă elevilor care promovează toate disciplinele cu calificativul "foarte bine" şi au obţinut media 10 la purtare în anul şcolar anterior;
- burse pentru mame minore înscrise în învăţământul preuniversitar - în cuantum de 700 lei/lună; au rolul de a preveni abandonul şcolar.
"Plata burselor se face lunar, de către unităţile de învăţământ, până la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, cu excepţia lunii septembrie, care se plăteşte în octombrie. Bursele pentru elevii din învăţământul preuniversitar de stat sunt suportate din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării", se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.
Pentru anul 2025, suma necesară pentru acordarea burselor este estimată la peste 4 miliarde de lei.
Comasarea școlilor
Reorganizarea rețelei școlare este o altă schimbare semnificativă pentru anul școlar 2025–2026. Aproximativ 850 de unități de învățământ cu personalitate juridică nu îndeplineau criteriile minime privind numărul de elevi, conform Legii nr. 141/2025, ceea ce a dus la comasarea a circa 507 școli. Această măsură a fost justificată de scăderea demografică și necesitatea eficientizării resurselor, reducând fragmentarea rețelei școlare cu 8,1%. Fiecare unitate administrativ-teritorială a rămas cu cel puțin o școală cu personalitate juridică, iar acolo unde s-au realizat comasări, elevii și personalul au fost transferați în aceeași structură, fără modificări majore ale locației.
Cu toate acestea, comasarea școlilor ridică provocări, în special în mediul rural, unde elevii vor fi nevoiți să facă naveta pe distanțe mai lungi. Decontarea transportului pentru elevii navetiști rămâne în vigoare, dar problemele logistice ar putea afecta frecvența la cursuri, mai ales pentru copiii din comunități vulnerabile. În plus, clasele cu un număr mic de elevi (de exemplu, 12 clase cu 1 elev sau 26 de clase cu 2 elevi în anul școlar 2024–2025) au fost reorganizate, ceea ce a dus la clase mai numeroase, cu până la 24 de elevi în învățământul primar, 28 în gimnaziu și 30 în liceu. Aceste schimbări pot afecta calitatea actului educațional, mai ales în contextul în care profesorii se confruntă cu o încărcare suplimentară.
În zonele urbane, precum Târgu Jiu, comasările sunt complicate de faptul că multe școli sunt în renovare, ceea ce creează incertitudini pentru elevi și profesori. De exemplu, în Târgu Jiu, 13 școli și licee sunt în șantier, iar unele lucrări vor continua și după 8 septembrie 2025, ceea ce ar putea perturba procesul educațional.
Norma didactică și alte schimbări care îi afectează pe profesori
Creșterea normei didactice reprezintă una dintre cele mai controversate măsuri ale anului școlar 2025–2026. Conform Legii nr. 141/2025, norma didactică a fost majorată cu 2 ore pe săptămână, de la 18 la 20 de ore, iar pentru profesorii cu peste 25 de ani de vechime, creșterea poate ajunge la 4 ore. În plus, învățătorii și profesorii din învățământul primar vor avea obligatoriu 2 ore pe săptămână dedicate pregătirii remediale, fără compensare salarială suplimentară. Această schimbare, prima majorare a normei didactice din 1995, este justificată de Ministerul Educației prin alinierea la media Uniunii Europene (aproximativ 20 de ore de predare pe săptămână) și prin dorința de a crește interacțiunea elevilor cu profesori calificați.
Cu toate acestea, măsura a stârnit nemulțumiri majore în rândul profesorilor, sindicatele avertizând că această creștere, fără o reducere corespunzătoare a birocrației administrative, ar putea duce la epuizare și scăderea motivației. De asemenea, profesorii care trebuie să completeze norma prin predare în mai multe școli se confruntă cu dificultăți logistice, mai ales în zonele rurale. Pentru a evita fragmentarea normei, Ministerul Educației a implementat mecanisme care să asigure că 98,6% dintre titulari primesc orele suplimentare în aceeași unitate școlară.
Un alt aspect important este reducerea tarifului pentru plata cu ora, care a fost aliniat la valoarea unei ore din salariul total de lucru. Aceasta ar putea descuraja profesorii să accepte ore suplimentare, mai ales în contextul în care directorii de școli sunt obligați să predea până la 10 ore pe săptămână, față de 6 ore anterior. În plus, profesorii cu gradul didactic I sau titlul de profesor emerit pot beneficia de o reducere de până la 2 ore din normă, fără pierderi salariale, dacă participă la activități de mentorat sau cluburi STEM.
Protestele sindicatelor sunt un alt factor care marchează începutul anului școlar. Pe 8 septembrie 2025, este anunțat un miting de amploare în București, cu peste 30.000 de participanți, profesori și personal administrativ, care vor boicota festivitățile de deschidere și, în unele cazuri, activitatea didactică. Aceste proteste reflectă nemulțumirea față de măsurile de austeritate și lipsa unui dialog real cu autoritățile.
Examenele naționale din 2026
Calendarul examenelor naționale pentru anul 2026 a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Educației, aducând câteva noutăți importante. Evaluările naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor avea loc între 12 și 15 mai 2026, cu o abordare care include subiecte conectate la viața de zi cu zi a elevilor, pentru a evalua mai bine competențele practice. O noutate semnificativă pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat este posibilitatea elevilor de a-și vedea lucrările scrise înainte de depunerea contestațiilor, timp de trei zile după afișarea rezultatelor, pentru a crește transparența procesului de evaluare.
Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a și Bacalaureatul 2026 vor avea loc conform calendarelor stabilite ulterior, dar structura anului școlar prevede că elevii din clasele terminale (a VIII-a, a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă) vor încheia cursurile mai devreme: 12 iunie pentru clasa a VIII-a și 5 iunie pentru clasele a XII-a și a XIII-a. Simulările pentru Bacalaureat vor include și probele orale, care se vor susține pe parcursul anului școlar, o altă schimbare introdusă pentru a reduce presiunea asupra elevilor.
Aceste modificări au ca scop îmbunătățirea procesului de evaluare, dar ridică și provocări, mai ales în contextul comasării școlilor și al creșterii normei didactice, care ar putea afecta pregătirea elevilor. În plus, programul „Școala altfel” și „Săptămâna verde” vor avea loc între 8 septembrie 2025 și 3 aprilie 2026, fiind organizate în funcție de deciziile fiecărei unități de învățământ, ceea ce oferă flexibilitate, dar poate crea inegalități între școli.
Anul școlar 2025–2026 se anunță unul plin de provocări, marcat de schimbări structurale, proteste și incertitudini. Iar în contextul actual, prima zi de școală în 2025 se anunță a fi tensionată, având în vedere faptul că profesorii anunță că nu vor organiza festivitățile de deschidere și nu se știe dacă se vor ține ore. Însă ministrul Educației, Daniel David, le cere părinților să își ducă copiii la școală, așa cum va face și el.
Ştiri video recomandate
