România are cea mai mare rată din Uniunea Europeană a tinerilor care renunță prea devreme la școală. În 2025, 15,5% dintre românii cu vârste între 18 și 24 de ani au renunțat la școală și nu au mai urmat nicio altă formă de educație sau pregătire, potrivit datelor Eurostat. Situația este mult mai gravă în mediul rural, unde procentul trece de 20%, scrie Euronews.
Numărul tinerilor europeni care părăsesc timpuriu școala este în scădere, însă locul în care trăiesc și șansele de angajare influențează puternic situația.
Cum se compară țările Uniunii Europene între ele
În 2025, 9,1% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani din UE au abandonat educația și nu au urmat alte cursuri sau forme de pregătire, arată cele mai recente date Eurostat.
La nivelul statelor membre, proporția tinerilor care au părăsit timpuriu școala a variat în 2025 de la 2,1% în Croația la 15,5% în România.
Băieții tind să renunțe mai des decât fetele la educație și formare profesională.
Totuși, în ultimii ani s-a observat o tendință de scădere a abandonului, atât în rândul băieților, cât și al fetelor. În ultimii 10 ani, ponderea tinerilor care au părăsit timpuriu educația a scăzut de la 12,5% în 2015 la 10,6% în 2025. În cazul tinerelor, procentul a coborât de la 9,4% la 7,5%.
Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv reducerea ratei abandonului timpuriu la sub 9% până în 2030, iar 17 state membre au atins deja acest prag.
Cele mai mici ponderi ale tinerilor care părăsesc timpuriu educația și formarea au fost înregistrate în Croația, Grecia și Irlanda.
Sursa: Eurostat
La polul opus, țările UE cu cele mai mari procente în 2025 au fost România, Germania și Spania.
Contează unde locuiesc tinerii?
Locul în care trăiesc tinerii, în orașe, suburbii sau zone rurale, influențează proporția celor care renunță devreme la educație și formare.
În 2025, cea mai mică pondere a tinerilor care au părăsit timpuriu școala în UE a fost în orașe, unde media a fost de 8%.
În schimb, în orașele mici și suburbii, procentul a fost de 10,1%, iar în zonele rurale de 9,6%.
România, Bulgaria și Danemarca au înregistrat cele mai mari ponderi ale tinerilor între 18 și 24 de ani din mediul rural care au încetat studiile după cel mult nivelul gimnazial.
Tinerii din România, Spania și Germania se numără și printre cei care au părăsit mai devreme educația și locuiesc în orașe mici sau suburbii.
Tinerii care părăsesc timpuriu educația și formarea au probleme atunci când încearcă să intre pe piața muncii. Anul trecut, 46,2% dintre acești tineri aveau un loc de muncă, în timp ce 30,8% nu lucrau, dar își doreau să muncească. Restul de 23,1% nu aveau un loc de muncă și nici nu căutau unul.
În 2025, doar Țările de Jos, Malta, Suedia, Cipru, Portugalia, Spania, Danemarca, Germania și Letonia au raportat că cel puțin jumătate dintre tinerii care au părăsit timpuriu educația erau angajați.
În majoritatea țărilor, tinerii care au renunțat devreme la educație nu aveau un loc de muncă. Cele mai mari ponderi ale tinerilor aflați în această situație au fost în Lituania, cu 86,4%, Slovacia, cu 77,9%, Bulgaria, cu 76,7%, și Croația, cu 76,2%.
Ştiri video recomandate
