De zeci de ani, statisticile internaționale plasează România pe ultimele locuri în Europa la capacitatea de a menține copiii în școală, cu zeci de mii de tineri care nu învață și nu muncesc. Există un segment uriaș de potențial care se pierde anual din cauza lipsei de instrumente adecvate.
Sistemul de învățământ românesc este construit aproape exclusiv pe evaluarea prin note, memorare și examene standard, lăsând adesea în umbră elevii cu abilități cu adevărat deosebite.
Deși estimările arată că peste 150.000 de copii din țara noastră ar putea fi încadrați în categoria celor cu potențial înalt, statul nu are în prezent niciun program public, gratuit și fundamentat prin care să îi identifice la timp și să îi susțină.
Până acum, puținii tineri recunoscuți drept „geniali” sau „supradotați” au ajuns să fie sprijiniți doar dacă au obținut premii vizibile la olimpiade internaționale ori dacă părinții lor și-au permis testări psihologice costisitoare la clinici private. Pentru a corecta această ruptură uriașă și a înțelege cum funcționează de fapt mintea tinerilor excepționali, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a realizat primul studiu la nivel național care le cartografiază profilul neurocognitiv, un demers unic în Europa de Est.
Studiul „Profilul Neurocognitiv al Excelenței în România” vine să explice, științific, dar pe înțelesul tuturor, de ce unii tineri reușesc să atingă performanțe uluitoare și ce anume din felul în care le funcționează creierul îi ajută să facă acest lucru.
Proiectul nu s-a bazat pe teste tradiționale de inteligență, ci a analizat 99 de copii, adolescenți și tineri din campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, toți având deja rezultate excepționale în viața reală: au câștigat competiții internaționale de informatică, au compus muzică de nivel mondial sau au excelat în domenii științifice complexe.
Fiecare participant a fost evaluat folosind tehnologia qEEG, adică o metodă modernă care „citește” și mapează activitatea electrică a creierului, arătând exact cum colaborează diferite zone cerebrale atunci când acești tineri procesează informații, își gestionează emoțiile sau încearcă să rezolve probleme dificile sub presiune. Această abordare schimbă complet modul în care societatea ar trebui să privească excelența, dovedind că succesul nu este doar rezultatul unui IQ ridicat primit moștenire, ci al unui efort combinat și al unor factori care țin de voință, emoție și reziliență.
Rezultatele obținute pe parcursul unui an de zile, cu ajutorul Institutului BrainMap, au scos la iveală un fapt extrem de interesant: excelența nu are o singură formulă magică. Analiza datelor a arătat că nu există un „creier unic al campionilor”, cercetătorii descoperind trei tipare diferite prin care acești tineri ajung la performanță, în funcție de domeniu, fie că sunt pasionați de științe exacte sau sunt artiști talentați. Dincolo de aceste diferențe în activitatea cerebrală, specialiștii au observat că toți acești performeri au în comun câteva trăsături esențiale care îi ajută să reușească.
Nu este vorba doar de cât de repede calculează, ci de cât de stabili sunt emoțional sub presiunea unui examen, de cum își găsesc motivația de a continua după un eșec sau de capacitatea lor de a se adapta la situații noi. Vestea bună pe care o aduce acest studiu este că multe dintre aceste abilități, precum autocontrolul și gândirea strategică, pot fi învățate și antrenate la orice copil, dacă sistemul educațional i-ar oferi sprijinul necesar, mentoratul potrivit și un mediu în care să practice deliberat aceste deprinderi.
Impactul acestui proiect merge dincolo de mediul academic, fundația lansând o propunere concretă care ar putea schimba viitorul educației din România.
Folosind concluziile studiului, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României recomandă introducerea unui instrument modern de testare în centrele județene de asistență educațională, astfel încât evaluarea potențialului elevilor să nu se mai bazeze doar pe teste clasice, ci să includă și aceste măsurători neurofiziologice de ultimă generație.
Mai mult, crearea primului profil românesc al excelenței rezolvă o altă mare problemă: până acum, puținii copii testați clinic la noi erau comparați cu baze de date realizate pe tineri din America sau vestul Europei, unde condițiile de școlarizare și de viață sunt complet diferite.
Această cercetare 100% românească, care urmează să fie prezentată și la nivel internațional în cadrul Conferinței ECHA – European Council for High Ability, oferă țării noastre primul etalon real, un instrument vital care poate ajuta școlile și părinții să identifice corect talentul și să oprească irosirea acestui uriaș potențial național.
