De câte ori pe zi vi se oferă o ”punguță”? Sau vi se cere vreun ”bănuț”? Ați primit vreo ”facturică” ori ați completat un ”dosărel”? Poate ați savurat o ”ciorbiță” cu ”cartofiori” și un pic de ”mămăliguță”? La rubrica ”Pe cuvânt”, Ana Iorga a făcut un top 5 al domeniilor în care ne-au invadat diminutivele.
1. La supermarket
E poate locul unde începem să ne simțim ca niște copilași cu portofelul în mână. Îți iei punguță, primești bonuleț, iar casierul te întreabă dacă ai „mărunțel, 10 bănuți?”. Tu, ca un cetățean responsabil, cauți prin buzunare și te trezești spunând, aproape fără să vrei: „Dați-mi și o gumiță, vă rog.”
2. La taxe și impozite (și în administrația publică în general)
Ajungi la ghișeu, ți se cere dosărelul, primești chitănțucă și funcționarul te întreabă dacă ai adus și facturica. Mai au puțin și te ciupesc de obrăjori. Se vorbește cu un aer protector, ca și cum nu te-ai descurca fără ajutorul lor.
3. La restaurant și la masă
Aici diminutivele par să curgă natural. Avem deja clasicele ficăței, chifteluțe, tocăniță. Dar lista e tot mai bogată: ciorbiță, cartofiori, fripturică, mămăliguță, apiță, suculeț, sosuleț, roșioare, sălățică. Ce urmează? Humusulet? Guacamoleuț? La desert poate un iaurțel cu păhărel de brânzică.
4. În vestimentație
Magazinele (mai ales cele pentru femei sau copii) abundă în bluzițe, rochițe, hăinuțe. Orice articol de îmbrăcăminte poate primi un sufix „drăgălaș”, ca să te facă să simți că nu cheltuiești bani pe haine, ci pe hăinuțe simpatice, care nu dor la portofel.
Vin în forță și diminutivele din domeniul înfrumusețării: genuţe, unghiuţe, buziţe, rujuleţ.
5. În familie
Aici, diminutivele par mai justificate emoțional: mămici, tătici, graviduțe, nepoței, frățiori, lunițe (diminutivul de la „luni”). Dorința de alint e firească, dar și aici limbajul a explodat: toată lumea e soțior, surioară, băiețel, iubițel.
De ce simțim nevoia să îndulcim totul?
Dorinţa de alint, de a îndulci cuvintele e de înţeles. Doar că ea s-a generalizat.
Poate pentru că ne temem de realitate. Un problemuță pare mai puțin gravă decât o problemă. La doctor auzim deseori: „Ce problemuță aveți?”. Pare că, dacă o micșorăm lingvistic, poate dispare și-n realitate.
Diminutivele nu sunt un dezastru, dar pot deveni ridicole.
Ştiri video recomandate
