Gravitatea
inundaţiilor nu a fost cauzată de lipsa de informaţii din partea
Ucrainei. Avertizările au venit chiar şi de trei ori pe zi. Lipsa
de comunicare între instituţiile statului român a făcut
însă ca datele să nu fie centralizate. Autorităţile de la
Bucureşti au primit informaţii privind debitele şi nivelurile
râurilor începând din 24 iulie şi până în
31 iulie, inclusiv de două-trei ori pe zi. Aşa reiese din faxurile
trimise de reprezentanţii Comitetului de Stat pentru Gospodărirea
Apelor din Ucraina către Ministerul Mediului din România.
Datele nu au fost însă centralizate.
Directorul
Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului
Mediului, Mary-Jeanne Adler, a declarat pentru ziarul Cotidianul că
România a primit informaţii privind debitele şi nivelurile
râurilor Prut, Siret şi Ceremuş. Informaţiile ar fi fost
dispersate însă şi ar fi venit prea târziu.
Premierul
Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul Cristian David declarau la
sfârşitul lunii trecute că "România nu a avut
informaţii de la Ucraina după data de 24 iulie, legate de debitele
crescute ale Prutului şi Siretului şi că de aceea nu s-au putut
gestiona eficient inundaţiile".
Între
timp pericolul pe Prut se menţine. Peste 1000 de gospodării din
şapte localităţi vasluiene sunt în pericol de a fi inundate.
Hidrologii au prelungit până miercuri după-amiază cele două
avertizări, una de cod galben, cealaltă de cod portocaliu. Sunt
vizate judeţele Vaslui şi Iaşi, unde se propagă unda de viitură
după deversările din acumularea Stânca Costeşti.
Potrivit
unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în timpul
inundaţiilor produse în Ucraina, România şi Republica
Moldova, în ultima perioadă, au murit 42 de persoane, iar
aproximativ 40.000 au fost evacuate.
Antena 3
