Antena 3 CNN Actualitate În ce mod îţi vei putea stabili domiciliul şi ce schimbări vor interveni în actele de identitate ale cetăţenilor români

În ce mod îţi vei putea stabili domiciliul şi ce schimbări vor interveni în actele de identitate ale cetăţenilor români

În ce mod îţi vei putea stabili domiciliul şi ce schimbări vor interveni în actele de identitate ale cetăţenilor români
Sursa foto: Foto: Mediafax Foto
11 Sep 2012   •   16:20

Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) supune dezbaterii publice proiectul legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, informează un comunicat al instituţiei emis marţi.
   
Potrivit unui comunicat emis de instituţie marţi, proiectul de act normativ modifică aspecte legate de declaraţia scrisă a găzduitorului în ceea ce priveşte dovada adresei de domiciliu. Astfel, din declaraţia scrisă a găzduitorului trebuie să rezulte consimţământul acestuia, precum şi numărul de persoane care locuiesc efectiv la adresă.
   
Conform comunicatului, articolul 26 din ordonanţa de urgenţă se modifică şi va avea următorul cuprins: 'cetăţenii români au dreptul să-şi stabilească sau să îşi schimbe, în mod liber, domiciliul ori reşedinţa, în ţară sau străinătate, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege'; 'exercitarea acestui drept trebuie să se realizeze cu bună-credinţă, cu respectarea legilor care interesează ordinea publică şi a bunelor moravuri şi fără scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil'; 'restrângerea exerciţiului acestui drept se poate realiza de către instanţa de judecată, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în scopul apărării securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor'.
   
De asemenea, proiectul introduce un nou articol conform căruia se aplică principiile unicităţii domiciliului şi reşedinţei persoanei fizice, al protecţiei datelor cu caracter personal şi al interesului public privind Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP).
   
Proiectul de act normativ stipulează că, în cazul în care lucrătorul de evidenţă a persoanelor constată că există indicii vădite privind nerealitatea datelor, efectuează verificări sau solicită organelor de poliţie competente efectuarea de verificări, în vederea eliminării pericolului înregistrării unor date nereale în RNEP şi că termenul maxim de efectuare a verificărilor şi soluţionare a cererii de stabilire a reşedinţei nu poate depăşi 30 de zile.
   
Lucrătorul de evidenţă a persoanelor va putea refuza înregistrarea în RNEP a datelor declarate şi înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei în actul de identitate, elaborând în acest sens un document justificativ ce va fi înmânat persoanei în cauză; împotriva refuzului de a înregistra în RNEP datele declarate şi a înscrie menţiunea privind stabilirea reşedinţei în actul de identitate, persoana care se consideră vătămată se poate adresa instanţei în condiţiile Legii contenciosului administrativ, nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
   
În proiect se menţionează de altfel că găzduitorul care şi-a exprimat consimţământul pentru primirea în spaţiu are obligaţia de a anunţa organele de poliţie sau serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul dacă persoana pentru care şi-a exprimat consimţământul şi căreia i s-a eliberat actul de identitate nu mai locuieşte efectiv la adresa imobilului respectiv, în termen de cel mult 30 de zile de la data luării la cunoştinţă a situaţiei de fapt.
   
'Declararea de date nereale privind numele, domiciliul şi reşedinţa de către persoanele fizice care solicită eliberarea actului de identitate sau înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei, precum şi declararea de date nereale privind domiciliul sau reşedinţa de către persoanele fizice care, în calitate de găzduitor, dau declaraţia prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. b), constituie infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 292 Cod penal' şi respectiv că 'promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării găzduitorului de a da declaraţia prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. b), precum şi primirea acestora de găzduitor, în acelaşi scop, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani'.

Citeşte documentul integral pe www.mai.gov.ro.

×
Subiecte în articol: dezbatere publica
Parteneri
Trucul cu care românii păcălesc automatele de reciclare
x close