Potrivit reprezentanților Jandarmeriei București, cele două persoane au încercat să treacă de panourile metalice amplasate de jandarmi în zona Pieței Charles de Gaulle, cu ocazia evenimentului dedicat Zilei Naționale a României.
”Li s-a pus în vedere că este un perimetru restricționat, au insistat să intre, dar până la urmă au renunțat”, a declarat Alexandru Iacob, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, care a precizat că cele două persoane nu au fost sancționate, informează Mediafax.
Potrivit Jandarmeriei București, organizarea ceremoniilor oficiale dedicate Zilei Naționale a României în municipiul București este permisă cu participarea a cel mult 400 de persoane.
”Persoanele participante au fost stabilite de organizator, accesul pietonal și rutier fiind temporar restricționat în zona respectivă”, au transmis jandarmii, care le recomandă cetățenilor să evite zonele aglomerate și să respecte prevederile legale în vigoare.
Pentru prima dată în 30 de ani românii vor petrece Ziua Națională separat. Din cauza restricțiilor, serbările în jurul ceaunelor s-a anulat, iar tradiționala paradă se ține în condiții speciale.
La Arcul de Triumf, militarii nu vor mai bate pas de defilare iar mii de spectatori vor urmări parada de acasă
Aproape 150 de militari participă la ceremonia de 1 decembrie care se va desfășura, ca de obicei, la Arcul de Triumf. Anul acesta, niciun vehicul nu va trece pe sub Arcul de Triumf, ceremonia nu va depăși 30 de minute, iar președintele va depune o coroană de flori și va ține un scurt discurs.
Doar 400 de bucureșteni pot participa la eveniment în timp ce în alte zone ale țării, numărul participanților a fost restricționat la 100. De exemplu, la Alba Iulia, oraș care a ieșit în această noapte din carantină, au început deja manifestările, însă rămân în vigoare mai multe restricții.
Ziua Națională a României. Publicul nu va avea accces
Printre cele 400 de persoane care vor putea participa la ceremonia care va avea loc la Arcul de Triumf, se numără liderii formațiunilor politice, dar și membri ai Guvernului. Va fi însă o scurtă defilare a Gărzii de Onoare și vor survola avioanele militare, iar, în memoria eroilor care au murit pe câmpurile de bătălie, vor fi trase 21 de salve de tun.
”Îi invităm pe români să vadă toate ceremoniile de acasă. Va fi o ceremonie restrânsă, fără participarea publicului. Toate televiziunilie vor transmite în direct ceremonia de la Arcul de Trumf, iar inclusiv Ministerul Apărării Naționale o va transmite pe pagina de Facebook.
Ziua Națională a României. Ce semnifică sărbătoarea
Ziua Națională a României este sărbătorită în prezent pe 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.
Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, data de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.
Ziua Națională a României. Marea Unire de la 1918
Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.
Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
"Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă", anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.
La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.
Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.
Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.
