Răpiri, răscumpărări, împușcături și șoferi dispuși să riște totul pentru câteva mii de euro pe noapte. Așa arată realitatea traficului de migranți, documentată de Antena 3 CNN în peste un an de investigație.
Acestea nu sunt imagini de film, ci unele reale, filmate chiar de cei care fac milioane de euro din traficul de migranți. Realitatea din spatele acestui fenomen este una dură, din care nu lipsesc răpirile, o permanentă neîncredere, răscumpărări, împușcături, dar și sume uriașe câștigate într-o singură noapte.
Antena 3 CNN a investigat timp de peste un an mecanismele care asigură funcționarea acestor rețele care transferă migranții ilegali prin România spre vestul Europei. Ne-a ajutat să le deslușim unul dintre cei care a fost infiltrat în aceste grupări și pe care, din motive de siguranță, îl vom boteza investigatorul A.
„În momentul în care un grup de oameni se strânge în Turcia, Irak, Tunisia, de unde provin, strâng o sumă de bani pe care o dau liderului lor. Acesta le dă o cheiță, cheiță pe care o are doar un membru din grup. În baza acelei cheițe, ei pot pleca din țara respectivă. Ce este cheița? Cheița este un cod. Se deblochează banii. În momentul în care a trecut dintr-o țară în alta, șoferii trebuie să își primească plata pentru transporturile efectuate. Șoferul, în momentul în care a efectuat transportul, la final face un video în care să se vadă numărul de persoane și fața acestora, să nu fie din alt grup”, povestește investigatorul A, infiltrat în rețele de trafic de migranți.
Pe toată ruta de transport a migranților există birouri clandestine de unde cărăușii își pot ridica banii pentru serviciile efectuate. Pe această străduță liniștită de lângă Palatul Schönbrunn, sub masca unui magazin de antichități, se află biroul unde se fac plățile prin metoda hawala pentru călăuzele care duc migranți din România până în vestul Europei.
Astfel de birouri clandestine funcționează și la Istanbul, București, Timișoara, Arad, Budapesta sau chiar la Berlin. Investigatorul A ne explică modul de operare al metodei hawala, un sistem de plată paralel, cei care-l operează având un comision de 20% din sumele tranzacționate.
„Șoferul face o poză la o bancnotă, pe care o trimite liderului, care o trimite la office-ul din Turcia, care o trimite mai departe către office-ul din București, Viena, unde dorește șoferul să ridice banii. Șoferul se duce cu bancnota, se face identificarea că e aceeași serie și în schimbul bancnotei primește suma de bani”, ne dezvăluie investigatorul A.
Sumele încasate de cărăușii de migranți nu sunt mici, dar nici riscurile pe care și le asumă.
„Sumele sunt uriașe. Se ajunge să câștige de la 8.000 de euro până la 15–20.000 de euro pe noapte, pe un transport, un șofer. Sunt foarte determinați, pentru că șoferii sunt din familii defavorizate, șoferi care nu au nimic de pierdut. Pleacă de acasă cu mentalitatea – totul sau nimic, ori câștigăm, ori ajungem la pușcărie. Banul este făcut ușor și șoferii își doresc să câștige din ce în ce mai mult. Există riscul oboselii – au fost cazuri când au efectuat două curse în aceeași zi, distanțele fiind și de 600 de kilometri, și s-au răsturnat. Am avut un caz în Bulgaria, când s-au răsturnat cu mașina. Au fost cazuri când i-a urmărit poliția în Ungaria, au fost trase și focuri de armă, au fost cazuri în Austria, când au fost urmăriți de polițiști și s-au luat la bătaie cu polițiștii”, mai explică investigatorul infiltrat în rețelele de trafic de migranți.
Riscuri există și pentru organizatorii transporturilor care, din momentul în care încasează toți banii înainte de plecare, sunt răspunzători de viața fiecărui migrant până la destinația finală. Au fost cazuri în care migranții au fost răpiți de alte grupări și s-a cerut răscumpărare de la cei care îi transportau. Pentru a fi mai convingători, răpitorii nu ezită să apeleze la violență.
Imaginile pe care le-ați urmărit au fost filmate în Serbia, în apropierea graniței cu Ungaria.
„S-a cerut pe un grup de 15 persoane, 200.000 de euro în prima zi, iar dacă crește timpul, prețul crește. S-a ajuns la 350.000, suma totală care s-a plătit pentru răscumpărare. Suma este mult mai mare. Este fără risc pentru ei, îi răpesc și cer răscumpărare. Dacă ar fi să îi transporte, ar fi riscul mult mai mare să-i prindă poliția pe drum sau la granițe. Se plătesc aceste sume, pentru că cel care i-a luat răspunde de viața lor și, dacă nu, nu va mai putea să facă niciodată transporturi”, precizează investigatorul A.
Când se va opri fenomenul? Niciodată. De ce? Pentru că mentalitatea traficanților de persoane este una simplă:
„Ori fac bani, ori ajung la pușcărie, nu pot să piardă timpul degeaba”, explică investigatorul.