În Delta Dunării, războiul din Ucraina are efect devastator asupra ecosistemelor deja fragile. Biologi și localnici observă efectele directe și indirecte ale războiului asupra faunei și florei din rezervația naturală, scrie Le Monde într-un reportaj.
Pentru a ajunge la Chilia Veche, un oraș românesc cu 1.700 de locuitori din Delta Dunării, trebuie să luați o barcă din Tulcea și să navigați mai bine de trei ore pe un braț al marelui fluviu european. Micul port pescăresc, alcătuit din căsuțe vechi și câteva blocuri construite în epoca comunistă, este situat în inima acestei regiuni de la marginea Europei, unde râuri și canale curg printre lacuri, păduri, insulițe și întinderi de stuf, înainte de a se vărsa în Marea Neagră, relatează jurnaliștii Le Monde.
Delta, una dintre cele mai bine conservate din lume, a fost înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1991, apoi ridicată la statutul de rezervație transfrontalieră a biosferei, care acoperă 5.200 de kilometri pătrați. S-au format mai multe ecosisteme fragile, unde se află aproape 3.000 de specii de plante și 4.300 de specii de animale, inclusiv peste 300 de specii de păsări.
În acest mic „colț de paradis” a trăit dintotdeauna Mircea Ghiban, în vârstă de 50 de ani, președintele asociației locale de pescari și descendent al unei minorități de ucraineni care s-au stabilit în această zonă cu câteva secole în urmă. Dar, din februarie 2022, acest „paradis” a fost perturbat de războiul din Ucraina apropiată. Kilia, un oraș ucrainean de aproximativ 20.000 de locuitori, este vizibil pe malul opus, la aproximativ 200 de metri distanță în linie dreaptă.
Plase de pescuit distruse
Porturile ucrainene de pe Dunăre, care au înlocuit Odessa pentru exportul de cereale și alte bunuri, sunt atacate constant de drone și rachete rusești, ale căror explozii asurzitoare se aud și pe partea românească. În ciuda acestui fapt, brațul Chilia al Dunării a devenit unul dintre punctele de intrare pentru navele de marfă care călătoresc spre și dinspre râu, traficul maritim aproape triplându-se din vara anului 2022.
Navele distrug plasele de pescuit amplasate de-a lungul rutei lor, iar pentru unii pescari a devenit aproape imposibil să-și continue activitatea. Domnul Ghiban raportează o pierdere de aproape „20% până la 30%” din captura sa obișnuită.
Deja amenințată de schimbările climatice și de activitățile umane, care au cauzat în mod notabil secarea lacurilor în timpul verii, biodiversitatea deltei suferă și de efectele indirecte ale războiului. Dl. Ghiban observă declinul populației de sturioni, o specie protejată, în brațul Chilia al deltei. „Înainte, prindeam mereu câte unul din greșeală în plasele mele, pe care apoi le eliberam. Acum, abia dacă mai au mai rămas ”, spune el.
Această observație este făcută și de Iulian Nichersu, director științific al Institutului Național de Cercetare Delta Dunării (INCDD) din Tulcea, pentru care războiul acționează ca un „șoc sistemic” ce riscă să amplifice amenințările existente pe termen lung. „În cazul sturionilor, aceștia sunt primele victime ale încălzirii din cauza pierderii conectivității dintre lacuri și a salinizării zonelor în care se reproduc ”, explică biologul. „Dar este adevărat că traficul maritim și exploziile, în special zgomotul, îi pot afecta. Nu sunt singura specie afectată”.
Deșeuri de plastic
O altă consecință a creșterii traficului maritim este creșterea cantității de deșeuri de-a lungul coastei și în canalele frecventate de navele de marfă. Pe plaja din Sfântu Gheorghe, ultimul sat pescăresc de la capătul unui alt braț al deltei, zeci de nave se văd la orizont. Acestea așteaptă uneori două-trei săptămâni înainte de a intra în Canalul navigabil Sulina pentru a ajunge în porturile dunărene. Acolo, localnicii și biologii au observat cantități tot mai mari de deșeuri de plastic și pungi menajere în apă din vara anului 2022, despre care cred că sunt aruncate direct din nave.
Nicolae Uncu, în vârstă de 61 de ani, adună deșeurile de fiecare dată când pleacă la pescuit în mare. El a observat această situație, care a atins apogeul după distrugerea barajului ucrainean de la Kahovka, în iunie 2023, așa cum arată un videoclip de pe telefonul său. Tone de deșeuri s-au revărsat atunci în Marea Neagră și, curentul le-a dus spre vest. Multe deșeuri au plutit până pe plajele sălbatice ale Deltei. Mine marine și resturi de drone s-au răspândit, de asemenea, pe țărm.
Pe lângă aceste deșeuri, mai mulți pescari de pe mare și din canalul Chilia au raportat, de asemenea, că au văzut „pete” de ulei de motor, probabil scurse de la navele de marfă. Deși au raportat acest lucru autorităților, „nu s-a făcut nimic ”, susțin aceștia. Cu toate acestea, este dificil să dovedești de unde provind aceste deșeuri, chiar dacă surse din cadrul autorităților rezervației recunosc că știu problema.
La rândul său, dl. Nichersu critică lipsa resurselor și a autorizațiilor pentru a face studii și a măsura impactul războiului, „așa cum ar trebui”. Potrivit directorului INCDD, e o sarcină coplicată să determini amploarea poluării cauzate de bombardamente sau de traficul maritim, deoarece cercetătorii au acces limitat pe brațul Chilia și nu mai pot folosi drone ca să observe zona.
„Mult mai puțini pelicani”
Pe de altă parte, oficialii ucraineni responsabili de rezervație, spun că le-a fost strict interzis accesul în anumite zone ale deltei de la începutul războiului. Prin urmare, nu pot evalua pagubele cauzate de bombardamente florei și faunei, dar au observat „mult mai puțini pelicani ”, care par să se fi refugiat pe partea românească.
ONG-urile de mediu fac eforturi ca să poată derula în continuare proiectele, așa cum e cazul Rewilding Ukraine, care implementează programe de resălbăticire și restaurare ecologică. ONG-ul aproape a finalizat un proiect de reconectare a lacurilor din Deltă, care fuseseră umplute în timpul erei sovietice. Procesul a fost întârziat pentru că a fost dificil să se găsească utilaje specializate, dar și „oameni care să sape canalele, deoarece mulți au plecat sau au fost recrutați”, adaugă dl Nesterenko.
Ştiri video recomandate
