Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat vineri după-amiaza finalizarea primului corp nou al unui spital județean construit în România după 1989, realizat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la Bistrița. Investiția depășește 606 milioane de lei, iar noua clădire va avea 235 de paturi și va include secții esențiale, un bloc operator modern, cardiologie intervențională cu sală hibridă de angiografie, neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie intervențională, ginecologie, ORL, hemodializă și recuperare neurologică.
Noul corp al Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud urmează să fie dat în folosință în februarie 2026.
"Este o zi istorică pentru sănătatea românească. Astăzi s-au finalizat construcţia şi dotarea primului corp de clădire al unui spital judeţean realizat de la zero după Revoluţie. Un moment care marchează o schimbare reală, vizibilă şi ireversibilă în modul în care România investeşte în sănătate. După ani în care am vorbit despre nevoi, planuri şi întârzieri, astăzi avem rezultate concrete, care schimbă realitatea medicală pentru oameni", a transmis azi, ministrul Sănătăţii, într-o postare pe Facebook, unde a publicat mai multe poze cu noua clădire a unităţii medicale din Bistriţa.
Ulterior, Alexandru Robogete a mai precizat: "Pentru mine, acest moment spune foarte mult despre direcţia în care mergem în sănătate. Noul corp de clădire al Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud este cel mai mare proiect de sănătate realizat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în judeţ şi una dintre cele mai mari investiţii din fonduri europene nerambursabile pentru sănătate, la nivel naţional".
Conform declaraţiilor ministrului Sănătăţii, cu o investiţie totalǎ de peste 606 milioane de lei, spitalul aduce 235 de paturi şi o organizare medicală construită logic: secţii esenţiale, bloc operator modern, cardiologie intervenţională cu sală hibridă de angiografie, neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie intervenţională, ginecologie, ORL, hemodializă şi recuperare neurologică.
Alexandru Rogobete a subliniat că este un spital construit pentru a face faţă cazurilor complexe, pentru intervenţii rapide şi pentru siguranţa pacientului. Potrivit declaraţiilor sale, paturile sunt conectate la un sistem informatic care permite acces rapid la datele pacientului, monitorizare la distanţă şi colaborare medicală în timp real, inclusiv pentru obţinerea unei a doua opinii în cazurile critice.
Extinderea blocului operator, circuitele corecte, spaţiile dedicate formării profesionale şi dotările moderne reduc riscurile şi cresc calitatea actului medical.
"Spitalul este digitalizat din start, construit pentru cazuri complexe, intervenții rapide și siguranța pacientului. În paralel, clădirile vechi au fost modernizate, iar fluxurile medicale digitalizate.
Faptul că 240 de medici aleg să profeseze aici arată că infrastructura corectă aduce stabilitate și respect pentru actul medical. Când oamenii văd rezultate, încrederea se construiește. Iar încrederea ne face bine", a mai scris ministrul Sănătăţii în mesajul de pe Facebook.
"Pentru mine, acest moment are şi o încărcătură personală profundă. Cunosc acest proiect încă din perioada în care eram secretar de stat şi coordonam PNRR în sănătate, când era doar pe hârtie, într-o listă de investiţii care părea imposibil de dus la capăt. Astăzi, când am văzut clădirea nouă finalizată – prima din PNRR – am stat câteva secunde şi mi-am amintit toţi anii de muncă, presiune şi responsabilitate care au făcut posibil acest rezultat.
Mulţumesc echipei mele, care timp de aproape patru ani a ales să spună DA şi să refuze ferm clasicul: «Nu se poate». Mulţumesc domnului Emil Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, pentru asumare şi consecvenţă, şi doamnei Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat României în modernizarea sistemului de sănătate. Când oamenii văd rezultate, încrederea se construieşte”, a mai scris Alexandru Rogobete într-un alt mesaj publicat pe Facebook.