Guvernul a realizat un studiu oportunitate strategică pentru introducerea unui tren de mare viteză care să lege Marea Neagră de rețeaua europeană, a anunțat Robert Răzvan Dobre, director în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, potrivit Profit.ro. Proiectul este estimat la 18 miliarde de euro și ar presupune construcția a 780 de kilometri de cale ferată.
„Avem un studiu de oportunitate strategică, adică să ne spună dacă România este pregătită pentru un tren de mare viteză. Analiza a pornit de la o întrebare simplă: există suficienți pasageri care să susțină financiar un astfel de sistem? Raționamentul a fost să vedem dacă România ar avea suficienți pasageri care să poată să plătească un transport pe calea ferată rapid și cam care ar fi orizontul de timp. Rezultatele sunt pozitive”, a spus Dobre.
Proiectul, dacă va deveni realitate, ar urma să lege Marea Neagră și Bucureștiul la rețeaua europeană. Astfel, calea ferată ar fi una de integrare regională, nu doar de mobilitate internă.
„Nu legăm doar două sau trei orașe din România, ci conectăm Marea Neagră și Bucureștiul la rețeaua europeană și mai jos avem un vector spre Sofia, Atena și Istanbul”, a spus oficialul.
Studiul a arătat cât de dramatic s-ar schimba mobilitatea în România dacă acest proiect ar deveni realitate. De exemplu, pe o astfel de cale ferată, distanța București–Brașov ar fi parcursă într-o oră și 21 de minute, am face două ore și jumătate până la Cluj-Napoca și trei ore și jumătate până la ieșirea din țară, în condițiile în care cel mai apropiat punct de legătură cu rețeaua europeană de mare viteză este Viena, Ungaria neavând linie de mare viteză.
„Sunt 780 de kilometri de cale ferată de la Constanța până la graniță. Acolo unde calea ferată permite 160–200 km/h va fi utilizată, iar restul va fi proiect greenfield, adică nou în teren. Costurile ar ajunge undeva la 18 miliarde de euro”, a spus Dobre.
În scenariul cel mai optimist, vom putea circula cu acest tren de mare viteză în 10 ani. „Există un scenariu accelerat care presupune ca în 10 ani să avem deja un tren de mare viteză operațional”, a spus Dobre.
Însă pentru ca acest scenariu să devină realitate trebuie îndeplinite mai multe condiții: Primul este statutul politic al proiectului. Trebuie să devină un proiect de țară, care să aibă ritmul lui și să fie susținut politic. Al doilea este expertiza, foarte probabil externă. Al treilea este finanțarea continuă.
„Este nevoie de o finanțare constantă, din fonduri europene, buget de stat și parteneriat public-privat. Un astfel de proiect nu permite întreruperi.”, a spus Dobre.
Pe această cale ferată, trenurile ar putea atinge viteze de până la 250 de kilometri pe oră, o premieră pentru rețeaua feroviară din ţara noastră, în condițiile în care media trenurilor Regio a fost de 46 de kilometri pe oră în 2024.
În prezent, trenurile moderne din vestul Europei, dar şi din regiune circulă şi cu peste 160 de kilometri pe oră, în timp ce în România, medie a trenurilor Regio a fost de 46 de kilometri pe oră în 2024, iar a trenurilor de marfă de 27 de kilometri pe oră.
Ştiri video recomandate
