Lumea are în prezent la dispoziție 6 luni pentru a preveni o criză majoră alimentară: astfel, blocarea Strâmtorii Hormuz nu reprezintă o perturbare temporară, ci începutul unui șoc sistemic asupra prețurilor globale la alimente, informează Politico.
Închiderea Strâmtorii Hormuz ar putea declanșa o criză severă a prețurilor la alimente la nivel global în următoarele 6-12 luni, dacă guvernele lumii nu acționează rapid, a avertizat zilele trecute Agenția ONU pentru Alimentație și Agricultură.
„Începeți să gândiți serios despre cum să creștem capacitatea de absorbție a țărilor, cum să le sporim reziliența la acest blocaj, astfel încât să începem să minimizăm impacturile potențiale”, a precizat Maximo Torero, economist-șef al FAO, într-un podcast publicat zilele trecute.
Deciziile luate acum de agricultori și guverne referitoare la utilizarea îngrășămintelor, importuri, finanțare și alegerea culturilor vor determina dacă prețurile la alimente vor crește brusc la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027, conform sursei citate.
Impactul blocării Ormuzului asupra lanțurilor de aprovizionare alimentare e deja vizibil. Indexul FAO al prețurilor alimentelor, care urmărește schimbările lunare ale prețurilor internaționale ale mărfurilor alimentare, a crescut în aprilie pentru a treia lună consecutiv, ca urmare a costurilor ridicate ale energiei și a perturbărilor provocate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Șocul asupra economiei mondiale se va desfășura în mai multe etape: mai întâi va fi afectată energia. Creșterea prețurilor la energie va afecta, în lanț, prețurile la îngrășăminte și semințe. Recoltele mai costisitoare vor provoca, la rândul lor, creșterea prețurilor la produse, ceea ce va duce, în final, la scumpirea la raft a alimentelor.
Țările mai sărace din Asia, Africa și America Latină — unde mulți oameni deja nu-și permit suficientă mâncare — sunt cele mai expuse, deoarece aceste piețe achiziționează în mod tradițional îngrășăminte pe bază de azot din Orientul Mijlociu.
Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a prezentat mult așteptatul său plan de acțiune privind îngrășămintele.
Răspunsul Uniunii Europene la o criză iminentă a îngrășămintelor, care ar declanșa majorări de prețuri la alimente, este să folosească mai mult bălegar de vacă, potrivit unor documente obținute de Politico.
Spre dezamăgirea fermierilor, Comisia Europeană nu are de gând să elimine taxa de carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrășămintele importate din țări cu reguli climatice mai slabe și nici să suspende tarifele și taxele suplimentare pentru îngrășămintele importate din Rusia și Belarus.
Totuși, planul Comisiei Europene de a consolida aprovizionarea Europei, care urmează să fie prezentat marți, se concentrează pe o abordare de reglementare pe termen lung, prin reciclarea unei cantități mai mari de bălegar și deșeuri agricole în îngrășăminte.
Europa își produce cea mai mare parte a îngrășămintelor folosind gaze importate. Când strâmtoarea Ormuz s-a închis la sfârșitul lunii februarie, prețurile gazelor au crescut, iar piețele globale ale îngrășămintelor s-au înăsprit, împingând prețurile cu aproximativ 70% peste nivelurile din 2024
Ştiri video recomandate
