Ministrul Apărării, Radu Miruţă, se întoarce în România la bordul navei cumpărate din Turcia, după ce a participat la Summit-ul NATO de la Ankara. Vineri, această corvetă uşoară, din clasa Hisar, va ajunge la Constanţa. Miruţă a afirmat că nava a fost cumpărată din Turcia pentru că "a existat disponibilitate de a o primi în 6 luni", dar că trebuie să producem capabilităţi şi în România. "Este cu totul altă tehnologie. Are 4 motoare de câte 5.000 de cai putere fiecare, diesel. E trist că e printre situaţiile rare în care militarii români reuşesc să pună mână pe o astfel de navă performantă", a afirmat Radu Miruţă, de la bordul navei, pentru Antena 3 CNN.
Miruţă a spus că a preferat să călătorească înapoi în ţară la bordul acestei corvete din respect pentru militarii români.
(n.r. - aţi venit cu ai noştri din Istanbul până în ţară) Da, mai degrabă de la Izmir, de undeva de lângă Istanbul, unde a fost ultima pregătire pentru militarii de pe noua navă a Armatei Române, într-un semn de respect pentru militari şi dintr-o situaţie la care am contribuit de la început până la final. În primele zile la minister a fost semnat contractul pentru această corvetă uşoară, din clasa Hisar.
Este prima navă nouă care intră în dotarea Forţelor Armatei Române după 35 de ani. E un lucru bun, pe care l-am pornit plecând de la o nevoie urgentă. Şi nu este nevoie doar să cumpărăm de la alţii, este nevoie să producem în România. Acest prim contract a fost semnat pentru că a existat disponibilitate de a primi această navă în 6 luni.
Cu privire la celelalte contracte pe care Armata Română le-a semnat pentru alte 4 nave, acelea nu vor mai fi cumpărate de pe raftul altor ţări, de pe raftul şantierelor navale din alte ţări.
(ce facem cu nava din momentul în care intră în ţară?) Ea are un set de dispozitive de apărare, există contractate prin SAFE alte capabilităţi care urmează să fie adăugate celor existente. Sunt capabilităţi care se vor monta în şantierele din România.
(n.r. - cum a fost drumul până în ţară?) E pentru prima dată la un drum atât de lung, sunt vreo 260 de mile, în jur de 14 ore. În fuecare oră a existat un exerciţiu al militarilor de pe navă. Am discutat în aceste ore cu militarii de pe navă, echipajul este de 100 de oameni. Vorbeam şi cu cei mai în vârstă şi cu cei mai tineri ... este cu totul altă tehnologie. Are 4 motoare de câte 5.000 de cai putere fiecare, diesel. E trist că e printre situaţiile rare în care militarii români reuşesc să pună mână pe o astfel de navă performantă.
În ultimii 35 de ani, Armata Română nu a avut înzestrare cu o navă nouă", a afirmat Miruţă.
Ce a obţinut România la Summit-ul NATO
"(n.r. - care sunt reuşitele României la summit-ul de la Ankara?) În primul rând, România a ridicat capul. România a bifat responsabilitatea alocării sumelor de bani şi, adiţional, România a bifat, pe capacitatea de a demonstra, că am reuşit contractarea unor capabilităţi militare cu producere în România. La NATO nu se discută doar despre bani, ci şi despre capacitatea ţărilor de a produce pe teritoriul naţional.
Prin contractele din SAFE, în România s-au pus bazele readucerii la viaţă a 5 fabrici: de la Cugir, pentru Uzina Mecanică Sadu, pentru uzina care se va face la Mediaş, pentru Şanterul Naval de la Mangalia şi pentru fabrica de pulberi de la Pirochim Victoria.
Al doilea succes de la Ankara: unul major şi pentru zona economică, legată de exploatarea gazelor din Marea Neagră. S-a reuşit semnarea acelui memorandum între România, Turcia şi Bulgaria. Nave militare vor patrula şi vor supraveghea zona Neptun Deep.
(n.r. - am obţinut o mărire a numprului de militari NATO pe teritoriul ţării?) În toamna trecută, plecase un număr semnificativ de militari americani, ca urmare a rotaţiei trupelor americane. După ce s-a decis în CSAT cu privire la nişte acţiuni pe teritorul naţional, au venit până la 500 de militari americani. E un număr extraordinar de mare", a mai declarat ministrul Apărării.
"Avem copaci în fabricile de armament"
Radu Miruţă a adăugat că România va avea obligaţia de a produce capabilităţi pentru înzestrarea Armatei pe teritoriul naţional.
"Vă spun fără perdea: Armata Română nu este astăzi înzestrată nu pentru că nu s-au cheltuit bani, ci pentru că mulţi dintre cei care au decis cheltuirea banilor s-au uitat la business-ul din zona de achiziţii, şi nu la logica înzestrării Armatei Române. Nu se mai întâmplă asta, contractele care s-au semnat pentru Armata Română în ultimele luni sunt cu obligaţii de a se produce în România.
Astăzi avem în fabricile de armament copaci nu pentru că România n-a plătit înzestrare, ci pentru că România a cumpărat arme produse în altă ţară, şi nu pe teritoriul naţional", a încheiat Radu Miruţă.
