Horaţiu Cosma, secretar de stat în ministerul Transporturilor, a anunţat, joi, că a semnat "ordinul împotriva închiderilor discreționare de autostrăzi, căi ferate și piste de aeroport. Pentru închiderile semnificative, Ministerul Transporturilor va putea da acordul, acordul cu condiții sau un refuz motivat", a transmis Cosma. Acesta a dat exemplul închiderii recente, pentru 2 luni şi jumătate, a autostrăzii A1 Sibiu-Piteşti, între Sibiu şi Boiţa, după o decizie luată de Cristian Pistol, directorul CNAIR.
Potrivit lui Cosma, de acum înainte, administratorii unor infrastructuri nu vor mai putea decide singuri închiderile şi restricţiile. "Pistele, autostrăzile, căile ferate, porturile și căile navigabile nu sunt ale companiilor care le administrează. Sunt ale statului român și au fost construite cu bani publici", a spus acesta. Secretarul de stat în ministerul Transporturilor a enumerat şi consecinţele închiderii unor drumuri.
"Reglementăm bunul-simț la Ministerul Transporturilor. Am semnat ordinul împotriva închiderilor discreționare de autostrăzi, căi ferate și piste de aeroport.
De ce a fost nevoie de un astfel de ordin?
Pentru că, până acum, administratorii unor infrastructuri esențiale puteau lua decizii cu un impact uriaș asupra oamenilor, iar Ministerul Transporturilor afla asta la televizor, când lucrurile erau deja decise.
Autostrăzi sau drumuri naționale strategice, căi ferate principale, piste de avioane s-au închis cu lunile. Iar ministerul, proprietarul infrastructurii în numele statului român, nu avea un instrument clar prin care să spună: stați puțin, ce alternative ați analizat și cum reducem impactul asupra oamenilor? Asta se schimbă.
Cazul Autostrăzii Sibiu - Pitești este exact genul de situație care nu trebuie să se mai repete.
Zeci de mii de șoferi obligați luni de zile să părăsească autostrada și să circule pe un drum periculos DN1, prin localități, pierzând timp prețios și suportând riscuri și disconfort suplimentar.
Nu pentru că autostrada nu există. Nu pentru că lucrările la următorul tronson nu trebuie făcute. Ci pentru că pentru Cristian Pistol, directorul CNAIR, lenea, nepăsarea și luatul în brațe a ”nu se poate” au fost mult mai puternice decât o minimă considerație pentru românii care îi plătesc salariul gras.
O infrastructură publică trebuie administrată în primul rând în interesul oamenilor care o folosesc. Pistele, autostrăzile, căile ferate, porturile și căile navigabile nu sunt ale companiilor care le administrează. Sunt ale statului român și au fost construite cu bani publici.
Companiile primesc aceste infrastructuri în administrare și au obligația de a asigura continuitatea exploatării lor în condiții de siguranță. Iar atunci când apare o situație care poate impune o închidere, trebuie să existe o discuție reală despre soluții", a postat Cosma pe Facebook.
Ce se schimbă prin noul ordin semnat la MT
De acum înainte, administratorii vor trebui să vină la Ministerul Transporturilor cu:
- documentația tehnică;
- justificarea închiderii;
- alternativele analizate;
- măsurile propuse pentru menținerea continuității traficului sau a serviciului.
Pentru închiderile semnificative, Ministerul Transporturilor va putea da acordul, acordul cu condiții sau un refuz motivat. Iar în cazul unui pericol real pentru siguranța oamenilor, infrastructura se închide imediat. Siguranța nu așteaptă hârtii.
Și vreau să fie foarte clar ce NU face acest ordin:
- Ministerul Transporturilor nu decide dacă o pistă trebuie reparată.
- Nu ne substituim inginerilor și autorităților de siguranță.
- Dacă o autostradă trebuie închisă pentru că există un risc real, se închide.
- Dacă o cale ferată trebuie reparată, se repară.
- Dacă o pistă trebuie închisă pentru lucrări, lucrările se fac.
Dar trebuie să conteze și răspunsul la două întrebări simple: Când? Și cum?
Pentru că între o închidere inevitabilă și una făcută pentru că este mai comod pentru administrator există o diferență uriașă. Iar costul acestei diferențe îl plătesc oamenii. Îl plătește șoferul care stă în coloană. Îl plătește navetistul care pierde o oră în plus. Îl plătește transportatorul care pierde timp și bani. Îl plătește comunitatea prin care este aruncat traficul.
De prea multe ori, aceste costuri au fost tratate ca și cum nu ar conta. Nu mai acceptăm asta. Nu putem să avem o infrastructură construită cu miliarde de euro din bani publici și apoi să o închidem discreționar, fără să analizăm serios alternativele și fără ca proprietarul să aibă un cuvânt de spus.
Am semnat ordinul tocmai pentru ca astfel de situații să nu mai depindă de discreția unui director sau a unei companii. Infrastructura publică trebuie administrată în interes public. Nu pentru comoditatea administratorului. Nu pentru confortul unui șantier. Ci pentru oameni. Reglementăm bunul-simț. Pentru că, atunci când bunul-simț lipsește, trebuie intervenit", a adăugat Horaţiu Cosma, secretar de stat în ministerul Transporturilor.
