Peştera Şugău este o rezervaţie speologică, localizată în partea centrală a României, în judeţul Harghita. S-a format într-o lentilă de calcar din muntele Şipoş, masiv situat în munţii Giurgeului, şi este dispusă pe 4 nivele şi lungă de 1021 m. Gura de intrare se află la altitudinea de 1060 m, umiditatea în peşteră este de peste 90%, iar temperatura din interior este de 7-9 grade, scrie businessmagazin.ro.
Peştera a fost cercetată încă din anii 1930, însă nu în mod speologic şi ştiinţific, zona fiind cotrobăită de căutătorii de comori. Legendane povesteşte că în peşteră picură aur, iar găleţile se umplu cu acest material preţios din şapte în şapte ani.
În deceniile următoare, iubitorii şi pasionaţii de drumeţii au cercetat unele porţiuni din Galeria Activa, unde au descoperit un craniu de Ursus Spelaeus (mamifer dispărut în ultima glaciaţiune), care a fost predat muzeului din Cluj.
Cercetări mai aprofundate au fost făcute din 1961 de tehnicianul arhitect Buslig Lajos împreună cu Romfeld Ákos junior; din această perioadă a fost începută o cercetare sistematică a arealului carstic în mod speologic. În anul 1965, după o muncă dificilă, s-a reuşit intrarea în Galeria Principală (etajul superior – Galeria Fosilă) prin truda Cercului de Speologi amatori "Banyai Janos", fiind executată prima hartă topografică.
