Cea mai mare firmă-fantomă din România este avizată de ANAF, iar o toaletă publică din Capitală figurează drept sediu principal. Întreaga poveste a fost conturată în urma unei investigaţii făcute de jurnaliştii de la Recorder. Potrivit informaţiilor furnizate de aceştia, compania a reușit să raporteze venituri de peste 3,6 miliarde de lei și să obţină girul ANAF. Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a solicitat celor de la ANAF publicarea anchetei.
O toaletă publică din Capitală, sediul celei mai mari firme-fantomă din România
Conform sursei citate, compania are ca obiect de activitate construcția de drumuri și autostrăzi și figurează în bilanțurile ultimilor ani cu venituri cumulate de 3,6 miliarde de lei, echivalentul a peste 700 de milioane de euro. Pe domeniul declarat, aceasta este prima din ţara noastră. În urma verificărilor făcute privind adresele oficiale înscrise de companie, au fost identificate mai multe nereguli și falsuri în acte. Sediul social principal, declarat pe Bulevardul Charles de Gaulle nr. 16 din București, este, în realitate, o toaletă publică.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a reacţionat pe Facebook după ce a văzut ancheta celor de la Recorder şi a cerut celor de la ANAF publicarea anchetei.
Despre cum funcţionează schema, ministrul Finanţelor a făcut următoarele precizări pe Facebook: "Anumite firme importǎ panouri fotovoltaice pe care ulterior le livreazǎ în Bulgaria către firme fictive, create de persoane care instrumenteazǎ întregul circuit de fraudulos. Apoi, mărfurile sunt reintroduse în România, dar prin alte firme, controlate de aceleași persoane. Mărfurile sunt, ulterior, vândute printr-un lanț fictiv de tranzacții în care sunt implicate firme fantomă, care sunt administrate în acte de terți, fără însă a declara veniturile.
Mai mult, firmele importatoare depun bilanțuri, în care prezintǎ o situație financiară nereală, nesusținută de tranzacțiile desfǎşurate. Asta pentru a avea credibilitate în fața furnizorilor și a beneficia de credite furnizor pentru a le fi livrate bunurile cu plata ulterioară.
Panourile ajung apoi la cumpărători reali, de bună credință. Dar firmele care le vând nu declarǎ ulterior veniturile reale. Sumele de bani obținute prin vânzările finale la cumpărătorii de bună credință sunt retrase ulterior în numerar de la bancomate de către administratorii reali (țepari, în limbaj popular). Din investigația Antifraudei reiese că doar o astfel de societate a făcut retrageri cash de peste 800.000 de lei".
"Investigațiile sunt în curs, pentru a demasca rețelele care operează în acest mod. Sunt deja puse sechestre și confiscate mărfuri, iar datele la zi aratǎ astfel:
- peste 5.500 de panouri confiscate;
- sume de peste 1.3 milioane de lei confiscate;
- prejudiciu estimat de peste 3 milioane de lei.
Am cerut ANAF sǎ prezinte public rezultatele întregii anchete, pe mǎsura avansǎrii cercetǎrilor şi identificǎrii tuturor celor vinovați", a mai scris ministrul Finanţelor pe Facebook.
Cea mai mare firmă-fantomă din România, furată de la un român printr-o semnătură falsă
Potrivit investigației celor de la Recorder, firma i-a fost furată unui cetățean român printr-o semnătură falsă, depusă la Registrul Comerțului. Acesta s-a trezit că altcineva a preluat compania în numele său și a trecut-o pe numele propriu, după care a început întreaga schemă.
În acte, bărbatul a figurat ca patron, dar compania a fost vândută, ulterior, unor firme străine pentru suma de 26 de milioane de euro, fără să fie clar dacă aceste companii există, de fapt, în realitate.
La ANAF au ajuns mai multe sesizări în ultimele luni, dar fără efecte vizibile. Noul președinte al instituției, Adrian Nica, a precizat că instituția face verificări asupra "unui lanț de firme", inclusiv în acest caz, iar rezultatele vor fi comunicate la finalul investigațiilor.
Ştiri video recomandate
