Întregul proces de pregătire a preluării de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene a beneficiat de continuitate la nivel naţional şi de o comunicare permanentă la nivel politic şi tehnic cu instituţiile şi partenerii europeni, precizează Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat transmis Agerpres.
"Pe parcursul celor şase luni de mandat, România va urmări prin acţiunile sale consolidarea coeziunii şi unităţii europene, ca premise ale avansării unui proiect european viabil", subliniază MAE.
În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, România va exercita primul său mandat la preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe fundalul unei agende europene marcate de evoluţii politice şi dosare cu un impact decisiv asupra viitorului Uniunii, menţionează MAE. Conform sursei citate, procesul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, negocierea bugetului Uniunii pentru perioada 2021 - 2027, alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, precedate de o campanie cu mize politice majore şi mesaje cu potenţial de dezinformare şi diviziune la nivel european, vor spori complexitatea agendei viitoarei preşedinţii a Consiliului UE.
"În contextul unor astfel de provocări, România îşi propune să promoveze pe parcursul mandatului său o viziune pragmatică, axată pe principiul coeziunii europene pe toate palierele: politic, economic, social. Acţionând sub motto-ul "Coeziunea, o valoare comună europeană", preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene se va concentra pe identificarea de soluţii care să reflecte deopotrivă interesele statelor membre şi viziunea instituţiilor europene, răspunzând astfel idealului unei Europe solidare, unite şi puternice", precizează Ministerul român de Externe.
Potrivit MAE, priorităţile preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene sunt fundamentate pe imperativul coeziunii, declinat în cei patru piloni principali de acţiune: Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate; Europa siguranţei; Europa, actor global; Europa valorilor comune.
În calitate de preşedinţie, România va conduce lucrările Consiliului Uniunii Europene, având oportunitatea de a contribui la avansarea agendei europene, prin gestionarea cu imparţialitate a marilor dosare aflate pe agenda europeană pe durata celor şase luni de mandat: definirea viitorului buget al Uniunii Europene, funcţionarea Pieţei Unice Europene, consolidarea dimensiunii sociale a UE, agenda de securitate internă a Uniunii, lupta împotriva terorismului, gestionarea fenomenului migraţiei şi consolidarea rolului UE în plan global, reaminteşte MAE.
Calendarul preşedinţiei României la Consiliul UE cuprinde un număr important de reuniuni şi evenimente de nivel sau cu componentă predominant tehnică, oficiale sau informale. Alături de Summitul informal de la Sibiu (9 mai 2019), "moment-cheie în care vor fi identificate liniile ce vor ghida acţiunea Uniunii pe termen mediu, în scopul agreării viitoarei Agende Strategice a UE", numeroase evenimente informale organizate la nivel naţional "vor oferi oportunitatea evidenţierii avantajelor comparative ale României şi a promovării viziunii naţionale asupra evoluţiei anumitor politici europene".
"Pornind de la cei patru piloni, preşedinţia României la Consiliul UE va urmări asigurarea convergenţei în plan economic şi social prin promovarea avantajelor provenind din digitalizarea industriei europene, prezervarea celor patru libertăţi fundamentale ale pieţei interne, promovarea egalităţii de gen şi sprijinirea politicii de coeziune şi a politicii agricole comune. În procesul de consolidare a rolului UE în plan global, va evidenţia importanţa politicii de extindere şi a acţiunii Uniunii în vecinătate, cu un impact pozitiv în ecuaţia regională. Nu în ultimul rând, preşedinţia României la Consiliul UE va acţiona pentru protejarea alegerilor democratice şi libere pentru Parlamentul European împotriva interferenţelor externe, inclusiv din perspectiva ultimelor mesaje de tip fake news provenite din afara spaţiului euroatlantic vizând România şi Uniunea Europeană", se mai arată în comunicatul de presă.
Sursa citată menţionează că procesul de pregătire a preluării mandatului de preşedinţie rotativă a fost asigurat de Ministerul Afacerilor Externe, sub coordonarea directă a prim-ministrului României, şi a avut la bază cooperarea inter-instituţională în ce priveşte fondul dosarelor, dar şi din punct de vedere organizatoric şi logistic. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, va prezida Consiliul Afaceri Generale, formaţiune a Consiliului UE cu rol de coordonare a unor domenii de politică transversale, care asigură coerenţa lucrărilor desfăşurate de celelalte reuniuni ministeriale ale Consiliului UE.
"Întregul proces de pregătire a preluării preşedinţiei a beneficiat de continuitate la nivel naţional şi de o comunicare permanentă la nivel politic şi tehnic cu instituţiile şi partenerii europeni. În această logică s-au desfăşurat acţiunile din 2018 premergătoare preluării preşedinţiei, precum vizita membrilor Conferinţei Preşedinţilor grupurilor politice din Parlamentul European la Bucureşti şi reuniunea comună a Guvernului României cu Colegiul Comisarilor la Bruxelles. Un alt exemplu elocvent constă în colaborarea constantă a României cu Trio-ul anterior Estonia - Bulgaria - Austria, cu scopul asigurării continuităţii activităţii Consiliului UE. Transferul mandatului către Trio-ul România - Finlanda - Croaţia va fi iniţiat prin preluarea de către ţara noastră a preşedinţiei rotative a Consiliului UE la 1 ianuarie 2019. Pe această cale, România îşi exprimă aprecierea pentru eforturile depuse de cele trei preşedinţii anterioare, pe parcursul celor 18 luni (iulie 2017 - decembrie 2018), pentru avansarea proiectelor aflate pe agenda europeană şi reiterează angajamentul ferm în ce priveşte asigurarea unei tranziţii coerente între cele două Trio-uri de Preşedinţii rotative ale Consiliului UE", subliniază Ministerul Afacerilor Externe.
Sursă: Agerpres
