Antena 3 Actualitate Sănătate Când şi de ce apare vertijul: Dr. Ana Maria Vlădilă: ''E mai mult decât o ameţeală!''

Când şi de ce apare vertijul: Dr. Ana Maria Vlădilă: ''E mai mult decât o ameţeală!''

de Andreea Cigolea    |    12 Mar 2021   •   10:31
Când şi de ce apare vertijul: Dr. Ana Maria Vlădilă: ''E mai mult decât o ameţeală!'' Pixabay

Astăzi vedem împreună ce este vertijul și de la ce apare. Neurologul Ana Maria Vlădilă ne explică când știm că această amețeală este din cauza urechii interne sau de la creier. E important să aflăm și dacă această afecțiune se vindecă sau nu.

Dr. Ana Maria Vlădilă, medic specialist neurolog, a explicat la ''Sfat de sănătate'' cu Andreea Cigolea în ce situaţii apare vertijul şi în ce condiţii nu se vindecă.

Ce este vertijul

''E practic cel mai comun simptom care aduce pacienţii la un consult neurologic şi constă dintr-o mişcare rotaţională pe care eu o resimt, fie al lor în raport cu mediul, fie a mediului, sau alţii ar descrie-o ca pe o senzaţie de plutire. El apare în două situaţii, când  e vorba despre urechea internă, unde avem ca un GPS care transmite ulterior informaţii despre echilibru creierului. De obicei, cauzele sunt legate de inflamaţii la acest nivel, de modificări a poziţiei pe care microcircuitele le au la nivelul urechii interne, sau despre leziuni la nivel cerebral în structurile care integrează informaţiile. Deci, practic, creierul prin acest GPS de la nivelul urechilor percepe mişcarea, fie a capului, fie a globilor oculari, fie a înregului corp şi ulterior o integrează astfel încât să nu avem probleme în adaptarea la lucrurile pe care le avem în jur. De fapt, vertijul apare atunci când există o asimitrie între partea dreaptă a circuitului, partea stângă şi practic când fiecare dintre circuite transmit alte coordonate creierului, el nu ştie care dintre informaţii sunt cele corecte şi atunci senzaţia de rotaţie este cea care devine extrem de supărătoare şi care aduce pacientul la doctor. 

Verijul, mai mult decât o ameţeală

''E mai mult decât ameţeală. Când spunem ameţeală, ne referim mai degrabă la senzaţie de cap tulbure, la modificări ale tensiunii arteriale, la o aritmie cardiacă, la un pacient care are tulburări ale metabolismului, anemie sau alte patologii. Vertijul ţine strict de urechea internă sau de circuitul de integrare a echilibrului din creier''

Prevenţia vertijului

''Putem vorbi despre prevenţie, dar mai întâi trebuie să identificăm cauza şi practic, consultul neurologic e necesar dacă a stabili dacă vertijul are o cauză legată de urechea internă sau din contră, e legat de modificări din creier. Când vorbim despre patologia urechii interne, ne referim practic la inflamaţiile la acest nivel, sau la modificări ale componentelor. Dacă avem o igienă corespunzătoare, dacă evităm mişcările foarte bruşte ale creierului, sau nişte poziţii care nu sunt foarte confortabile, hiperextensie, flexie. Practic, putem să prevenim apariţia lui. Odată ce el apare, tratamentul pe care îl dăm este unul strict simptomatic, fie dăm antiemetice, deci antivomitive, când dă o senzaţie de greaţă, sau chiar de vărsături, un antiinflamator oral. ORL-iştii pot recomanda manevre de reeducare vestibulară. Când vorbim despre o cauză centrală, prevenţia se referă de obicei, la cea a accidentului vascular, sau la prevenţia hemoragiei cerebrale şi aici lucrurile sunt mai complexe, pentru că tratamentele nu corectează întotdeauna complet leziunea care se produce. Ea, de obicei este ireversibilă''.

Cu ce putem confunda vertijul

''Îl putem confunda cu senzaţia de ameţeală, de cap tulbure, sau cu instabilitatea, cu tulburarea de echilibru, sau mai ales pacienţii vârstnici pot confunda asta cu o senzaţie de confuzie şi nu o pot integra în informaţiile pe care le primesc din mediu, pentru că se concentrează strict pe partea de echilibru pentru a-şi menţine postura''.

Complicaţiile vertijului

Dacă este vorba despre o leziune cerebrală, complicaţiile pot să apară, pentru că vertijul, de obicei, nu este singurul simptom. Pot să existe vedere dublă, probleme de înghiţire, chiar să afecteze starea de conştienţă când e vorba despre un accident vascular în această zonă a creierului. E practic, una dintre cele mai importante zone ale creierului pentru care mulţi centri aglomeraţi. Sunt centri ai respiraţiei, ai vorbirii, ai echilbrului şi care controlează toată musculatura feţei şi modul în care ne controlăm globii oculari. Altfel, dacă vorbim de vertijul periferic se poate asocia cu un risc mai mare de cădere. 

În ce condiţii nu se vindecă vertijul

''Există nişte condiţii în care GPS-ul din ureche degenerează şi atunci pacienţii au frecvent episoade de vertij şi singurul tratament este reeducarea vestibulară, dar ei cumva învaţă să trăiască şi să îşi controleze episoadele atunci când apar. Din păcate, tratamentele sunt destul de limitate. Deci, cei mai mulţi învaţă să trăiască cu această problemă'', a explicat dr. Ana Maria Vlădilă, medic specialist neurolog.

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close