NASA trimite în această noapte primul zbor cu echipaj uman spre Lună, după 50 de ani. Urmăriți live pregătirile și lansarea

Cu 6 ore înainte de lansare, echipajul misiunii Artemis 2 va primi ultimul briefing meteo, informează NASA.

T-5h45 – T-5h30 – Se testează sistemele de ventilație și siguranță pentru oxigenul lichid al treptei superioare (ICPS)

T-5h30 – T-5h10 – Se completează rezervoarele cu oxigen lichid

T-5h10 – Se intră în faza finală a numărătorii inverse; alimentarea cu oxigen lichid continuă pentru a menține nivelul optim

T-5h10 – Se completează combustibilul pentru toate treptele rachetei

T-5h10 – Se introduce o pauză planificată de 1 oră și 10 minute în cronologia lansării

T-5h10 – T-4h55 – Echipa tehnică finală merge în zona de acces a capsulei („white room”)

T-4h40 – T-4h10 – Astronauții sunt transportați către rampa de lansare

T-4h – Echipajul urcă la bordul navei Orion

T-3h40 – T-3h10 – Trapa capsulei este pregătită și închisă

T-3h10 – T-2h45 – Se verifică etanșeitatea trapei (dacă pierde sau nu presiune în timp)

T-2h20 – T-1h40 – Se montează panoul extern de service și se finalizează închiderea capsulei

T-1h40 – T-1h30 – Se închide trapa sistemului de salvare de urgență (LAS)

T-1h10 – Directorul lansării primește un raport final despre starea rachetei și a protecției termice, pe baza imaginilor analizate

T-50 – T-40 min – Echipa tehnică părăsește rampa de lansare

T-50 min – Are loc ultima ședință tehnică înainte de lansare

T-40 min – Începe o pauză programată de 30 de minute în numărătoarea inversă

T-25 min – După informarea finală a directorului de test (NTD), echipele trec pe bucla de comunicație dintre Orion și sol

T-17 min – Directorul lansării verifică fiecare echipă pentru confirmarea „GO” (pregătit pentru lansare)

T-15 min – Echipajul își coboară vizierele căștilor

T-14 min – Se verifică sistemul de purjare al echipajului (fluxul de aer curat din costume)

T-10 minute – Se reia numărătoarea inversă

T-10 min – Sistemul de lansare la sol (GLS) inițiază secvența finală

T-8 min – Brațul de acces al echipajului se retrage de la capsulă

T-6 min – Se dă undă verde pentru presurizarea rezervoarelor treptei principale

T-6 min – Se armează încărcăturile pirotehnice pentru urcarea capsulei Orion

T-6 min – Orion trece pe alimentare internă

T-5 min 57 sec – Se oprește completarea cu hidrogen lichid (LH₂) pentru treapta principală

T-5 min 20 sec – Sistemul de salvare la lansare (LAS) devine operațional

T-5 min 20 sec – Comandantul este informat că LAS este disponibil

T-4 min 40 sec – Se verifică circulația de mare debit a hidrogenului lichid

T-4 min 30 sec – Sistemul de autodistrugere în zbor (Flight Termination System) este armat

T-4 min – Se dă undă verde pentru pornirea unităților auxiliare de putere (APU)

T-4 min – Unitățile APU ale treptei principale pornesc

T-4 min – Se oprește completarea cu oxigen lichid (LOX) pentru treapta principală

T-3 min 30 sec – Se oprește completarea LOX pentru treapta superioară (ICPS)

T-3 min 10 sec – Începe secvența 4 de purjare (curățare a liniilor cu gaz)

T-2 min 02 sec – ICPS trece pe alimentare de la baterii interne

T-2 min – Boosterele trec pe alimentare internă

T-1 min 30 sec – Treapta principală trece pe alimentare internă

T-1 min 20 sec – ICPS intră în modul final de lansare

T-50 sec – Se oprește completarea cu hidrogen lichid pentru ICPS

T-33 sec – Se dă comanda pentru secvența automată de lansare

T-30 sec – Calculatorul de bord al treptei principale preia controlul lansării

T-12 sec – Se pornesc aprinzătoarele pentru arderea hidrogenului rezidual

T-10 sec – Se dă comanda de pornire a motoarelor principale

T-6,30 sec – Motoarele RS-25 pornesc

T-0 Aprinderea boosterelor, desprinderea conexiunilor („ombilicale”) și decolarea

Racheta SLS a fost suficient de bine răcită pentru a putea fi alimentată acum cu combustibil, informează CNN.

Echipele specializate au început să umple încet rezervoarele rachetei cu hidrogen lichid.

Zborul misiunii Artemis 2 îi va duce pe cei patru astronauți de la bordul navetei Orion la o distanță maximă de peste 430.000 de kilometri de Pământ - cea mai mare distanță atinsă până acum de o misiune spațială cu echipaj uman, conform ABC.

În a cincea zi de la lansare, naveta Orion e programată să zboare în jurul Lunii la o altitudine de circa 7.500 de kilometri „deasupra” suprafaței satelitului natural al Pământului.

Misiunea Apollo 13 a atins o distanță de 400.000 de kilometri în survolul făcut în jurul Lunii, pe 14 aprilie 1970.

Ulterior, în noiembrie 2022, recordul a fost depășit de misiunea Artemis 1, care a atins 432.194 kilometri și urmează a fi din nou depășit, acum, de misiunea Artemis 2.

NASA transmite LIVE pregătirile de lansare. Momentul lansării va putea fi urmărit, de asemenea, în direct

Prognoza meteo pentru ziua de 1 aprilie arată 80% șanse de vreme și condiții favorabile lansării misiunii Artemis, informează NASA.

Principalele griji sunt legate de norii cumulus, viteza vântului la sol și vânturile solare.

„Specialiștii NASA, alături de ofițerii meteo din cadrul forțelor spațiale ale SUA, vor continua să monitorizeze starea vremii până înainte de lansare”, a precizat Agenția Spațială americană.

Conform procedurilor NASA, lansarea e amânată în anumite condiții specifice de vreme. Exemple: Dacă există o probabilitate mai mare de 10% de producere de furtuni cu fulgere, pe o rază de circa 40 de kilometri de la locul lansării, vânturi de peste 60 de kilometri pe oră, temperaturi mai mici de 5 grade Celsius, dacă e ploaie, strat gros de nori etc. Întreaga listă poate fi consultată aici.

Cum se folosește o toaletă în condiții de gravitație zero? Iată o întrebare la care savanții NASA au cheltuit peste 23 de milioane de dolari în căutarea unui răspuns, informează BBC.

Răspunsul poartă denumirea de „Sistem Universal pentru Gestionarea Deșeurilor”, o toaletă „spațială” care poate fi folosită ăatât de către bărbați, cât și de femei.

Este prima astfel de toaletă folosită într-o misiune lunară: în timpul misiunilor Apollo, din anii 60'- 70', astronauții foloseau pungi speciale.

„Ne putem considera chiar destul de norocoși să avem la dispoziție o toaletă cu ușă, în această capsulă spațială relativ mică”, a declarat astronautul Jeremy Hansen, într-o postare publicată pe YouTube, în octombrie anul trecut.

„Este acel loc în care putem merge în timpul misiunii și în care putem fi, pentru moment, singuri, cu noi înșine”, a adăugat astronautul canadian.

Toaleta de la bordul capsulei Orion are dimensiunea unei toalete a unui avion comercial de mici dimensiuni , conform Lockheed Martin, care a construit capsula Orion pentru NASA, precizează publicația Space.

Volumul total al capsulei Orion în care se vor afla astronauții este de circa 9,3 metri cubi.

Această toaletă va fi folosită de cei patru astronauți NASA pe durata a 10 zile, cât durează zborul spre Lună și înapoi. „Baia” este prevăzut inclusiv cu o perdea.

Sistemul pentru „gestionarea deșeurilor” e compus dintr-o canistră de care e atașat un tub. „Deșeurile” astronauților sunt captate în canistră cu ajutorul unui flux de aer.

Această misiune a agenţiei spaţiale americane, NASA, numită Artemis 2, este programată pentru lansare de la legendarul Centru spaţial Kennedy din Florida, miercuri, la ora locală 18:24 (22:24 GMT; joi, 01:24, ora României), avându-i la bord pe americanii Reid Wiseman, Victor Glover şi Christina Koch şi pe canadianul Jeremy Hansen.

„Abia aşteptăm, n-am mai văzut niciodată aşa ceva", a exclamat pentru AFP, preluată de Agerpres, Melinda Schuerfranz, o pensionară americană care intenţionează să urmărească marea lor plecare de pe o plajă situată în apropiere.

Acest entuziasm pentru un program care a costat zeci de miliarde de dolari şi a acumulat ani de întârziere contrastează cu indiferenţa - de până acum - a multor americani faţă de reeditarea unei realizări tehnologice atinsă deja în timpul Războiului Rece.

Timp de aproximativ zece zile, cei patru astronauţi se vor aventura în jurul satelitului natural al Pământului, pe care îl vor orbita, dar pe care nu vor aseleniza, la fel ca misiunea Apollo 8, în 1968. Dacă totul merge bine, ei vor stabili un record călătorind mai departe de Pământ decât orice fiinţă umană.

O versiune ulterioară a imensei rachete alb-portocalie, cu o înălţime de 98 de metri şi de unică folosinţă, va transporta astronauţi pe suprafaţa Lunii până în 2028, înainte de sfârşitul mandatului lui Donald Trump. În anii următori, este planificat un proiect de bază selenară, un pas înainte în explorarea planetei Marte.

„Sperăm sincer ca această misiune să marcheze începutul unei ere în care toată lumea (...) poate privi Luna şi o poate considera o destinaţie în sine”, a insistat Christina Koch, prima femeie care va participa la un zbor selenar.

Colegii săi, Victor Glover şi Jeremy Hansen, vor deveni primul bărbat de culoare, respectiv primul non-american care vor călători spre Lună.

Numită în onoarea lui Apollo, această misiune va avea loc sub presiunea implicită a Chinei, care îşi propune să păşească pe Lună până în 2030.

Între mizele geopolitice, strategice şi ştiinţifice, motivele pentru revenirea pe Lună sunt numeroase, a subliniat astronautul canadian Joshua Kutryk într-o declaraţie pentru AFP. Aceasta arată, însă, şi faptul "că suntem capabili încă să ne ridicăm la înălţimea acestui tip de provocare, să realizăm lucruri cu adevărat dificile", a subliniat el.

Aventura va fi, într-adevăr, riscantă - nava spaţială nu a transportat niciodată pe nimeni şi trebuie să ajungă pe Lună, la peste 384.000 de kilometri de Pământ, de o mie de ori mai departe decât Staţia Spaţială Internaţională (ISS).

„Fiecare trebuie să se asigure că îşi îndeplineşte sarcinile la perfecţie”, altfel consecinţele ar putea fi fatale, a subliniat Peggy Whitson, fostă astronaută a NASA.

În cazul unei probleme tehnice de ultim moment sau al unor condiţii meteorologice nefavorabile, ceea ce nu este neobişnuit în Florida, lansarea ar putea fi amânată pentru zilele următoare.

Agenţia spaţială americană îşi asumă un mare risc. Obiectivul său de a reveni pe Lună în 2028 suscită îndoieli în rândul experţilor, deoarece astronauţii vor avea nevoie de un modul de aselenizare... care este încă în curs de dezvoltare de către companiile miliardarilor Elon Musk şi Jeff Bezos.

Cei patru astronauți, membri ai echipajului misiunii lunare Artemis II, sunt pe cale să devină cel mai urmărit echipaj de la Apollo încoace. Ei vor fi primii care vor orbita Luna după mai bine de 50 de ani.

Echipajul include trei astronauți NASA – comandantul Reid Wiseman, Victor Glover și Christina Koch – alături de Jeremy Hansen, de la Agenția Spațială Canadiană.

Astronauții misiunii Artemis II. De la stânga la dreapta: Jeremy Hansen, Christina Koch, Reid Wiseman și Victor Glover. Foto: Getty Images

Reid Wiseman – Comandantul misiunii

Reid Wiseman este un pilot de test al Marinei SUA devenit astronaut, care a petrecut șase luni pe Stația Spațială Internațională în 2014, ca inginer de zbor în cadrul Expediției 40. Wiseman spune că are o pasiune de-o viață pentru zbor, dar pe pământ îi este frică de înălțime.

El va comanda Artemis II, a doua misiune a navei Orion și prima care va transporta oameni în jurul Lunii după mai bine de 50 de ani.

Născut în Baltimore, Maryland, Wiseman și-a pierdut soția din cauza cancerului în 2020 și și-a crescut singur cele două fiice adolescente. El descrie experiența de părinte singur ca fiind „cea mai mare provocare și cea mai plină de satisfacții etapă” din viața sa.

Ca obiect personal, Wiseman intenționează să ia un carnețel mic în care să-și noteze gândurile pe durata misiunii.

Christina Koch – Specialist de misiune

Christina Koch este inginer și fizician, devenită astronaut în 2013, care a stabilit recordul pentru cea mai lungă misiune spațială realizată de o femeie, petrecând 328 de zile pe Stația Spațială Internațională în 2019. În timpul acelei misiuni a participat și la prima ieșire în spațiu realizată exclusiv de femei.

Născută în Grand Rapids, Michigan, și crescută în Carolina de Nord, ea va deveni prima femeie care călătorește spre Lună.

Koch a petrecut peste 25 de ani în jurul veteranilor Apollo și spune că ceea ce a învățat cu adevărat de la ei este spiritul de camaraderie.

Pentru obiectul personal, ea va lua bilețele scrise de mână de persoane apropiate, pe care le descrie drept o „legătură tactilă” cu cei dragi rămași pe Pământ.

Jeremy Hansen – Specialist de misiune

Jeremy Hansen este fost pilot de vânătoare în Forțele Aeriene Regale Canadiene și fizician, care s-a alăturat Agenției Spațiale Canadiene în 2009. Deși nu a zburat încă în spațiu, a avut un rol esențial în pregătirea noilor astronauți la Centrul Spațial Johnson al NASA, devenind primul canadian care a condus această activitate.

Este căsătorit și are trei copii, iar în timpul liber îi plac navigația, escalada și ciclismul montan.

Dacă totul merge conform planului, Hansen va deveni primul non-american care ajunge în jurul Lunii – un moment pe care îl vede ca dovadă a progresului cooperării internaționale în spațiu.

Hansen va lua patru pandantive în formă de Lună pentru soția și cei trei copii ai săi, inscripționate cu „Moon and back” și decorate cu pietrele lor natale. De asemenea, va duce sirop de arțar și biscuiți cu arțar.

Victor J. Glover – Pilot

Victor Glover este fost pilot de vânătoare și pilot de test al Marinei SUA, selectat ca astronaut NASA în 2013. A fost pilotul misiunii SpaceX Crew-1 și a petrecut aproape șase luni pe Stația Spațială Internațională, în cadrul Expediției 64.

Născut în Pomona, California, este căsătorit și are patru copii și va deveni prima persoană de culoare care călătorește spre Lună.

Indicativul său, „IKE”, ar proveni de la „I Know Everything” („Știu tot”), o referință la cele trei diplome de master în inginerie de testare a zborului, ingineria sistemelor și științe militare.

Pentru Artemis II, Glover a studiat documente originale din programele Gemini și Apollo din anii ’60, căutând lecții tehnice și de pilotaj încă relevante. Printre grafice și ecuații, spune că descoperi și oamenii din spatele misiunilor – familiile lor, ceea ce știau și ceea ce nu știau în timp ce explorau necunoscutul.

Glover a spus că va lua cu el o Biblie, verighetele și obiecte de familie, precum și o colecție de citate inspiraționale compilată de astronautul Apollo 9, Rusty Schweickart.

NASA a publicat orarul lansării misiunii Artemis II cu echipaj uman spre Lună.

„L Minus” semnifică timpul rămas până la lansarea propriu-zisă (L - de la „Launch”, lansare), iar „T Minus” semnifică durata estimată a proceselor din acel interval orar.

L-16 ore înainte de lansare

L-15H30M – L-14H: În acest interval orar tot „personalul neesențial” va trebui să părăsească Complexul de Lansare

L-14H15M – L-12H05M: Comutare de la aer la azot gazos (GN₂) și inertizarea cavităților rachetei

L-13H15M – L-11H45M: Activarea secvențiatorului de lansare de la sol (GLS)

L-13 ore înainte de lansare

L-12h35m – L-9h50m: Începe o pauză programată în numărătoarea inversă de 2h45m

L-10h50m: Echipa de lansare decide „go/no-go” pentru începerea alimentării

L-10h50m – L-9h35m: Stabilizare termică la rece a capsulei Orion

L-10H40M – L-10H35M: Răcirea conductei de transfer LOX (oxigen lichid) a etajului principal

L-10H40M – L-9H55M: Răcirea sistemului LH₂ (hidrogen lichid) al etajului principal

L-10H25M – L-9H40M: Răcirea sistemului principal de propulsie LOX al etajului principal

L-9H55M – L-9H25M: Începerea umplerii lente cu LH₂ a etajului principal

L-9H50M: Reluarea cronometrului T de la T-8h10m

L-9H40M – L-9H30M: Umplere lentă / rapidă cu LOX a etajului principal

L-9H30M – L-6H40M: Umplere rapidă cu LH₂

L-9H05M – L-8H30M: Răcirea sistemului LH₂ al ICPS (etaj superior criogenic interimar)

L-8H30M – L-7H45M: Începerea umplerii rapide LH₂ pentru ICPS

L-8H – L-7H55M: Completare (topping) LH₂ la etajul principal

L-7H55M: Reumplere continuă LH₂ (pentru compensarea evaporării)

L-7H45M – L-7H20M: → Test de ventilare și supapă de siguranță LH₂ pentru ICPS

L-7H20M – L-7H10M: Începerea completării rezervorului LH₂ al ICPS

L-7H05M: Reumplere LH₂ ICPS

L-6H40M – L-6H10M: Activarea sistemului de comunicații Orion (radio către controlul misiunii)

L-6H40M – L-6H05M: Completare / reumplere LOX etaj principal

L-6H40M – L-6H30M: Răcirea sistemului principal LOX al ICPS

L-6H30M – L-5H45M: Umplere rapidă LOX ICPS

L-6H10: Echipa de intervenție la rampă în poziție

L-6H10M: Echipa de închidere (closeout) se reunește

L-6H05M: Reumplere sistem principal LOX ICPS

Cu șase ore înainte de lansare, echipajului îi este prezentat un briefing meteo, după care încep efectiv pregătirile cu echipaj, propriu-zise (transfer către rampa de lansare, deplasare, îmbarcare,  închiderea capsulei, verificări etc.). Vom reveni cu orarul cu 6 ore înainte de lansarea propriu-zisă, în cazul în care misiunea are „go” - OK pentru lansare.

Misiunea îi va transporta pe astronauţii NASA Reid Wiseman, Victor Glover şi Christina Koch, precum şi pe astronautul Agenţiei Spaţiale Canadiene Jeremy Hansen, într-un zbor de 10 zile în jurul Lunii, la bordul capsulei Orion.

În cadrul misiunii Artemis II, capsula Orion nu va zbura efectiv pe orbita Lunii, ci o va „ocoli”, zburând pe partea nevăzută a sa, urmând să revină apoi pe o traiectorie direct spre Pământ.

Prima misiune a programului Artemis al NASA, Artemis I, a avut loc în noiembrie 2022 şi a a constat în plasarea cu succes a capsulei Orion (fără echipaj uman) pe orbita selenară timp de aproape o lună.