Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, în primele zece luni din 2018, peste 4.900 de mesaje de tip nowcasting, din care aproximativ 3.000 numai în lunile de vară, a declarat, marţi, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu.
"Dacă în 2011, Administraţia Naţională de Meteorologie emitea, în medie, 1.700 de mesaje meteorologice de tip nowcasting, în 2018, în primele 10 luni, au fost emise 4.908 de astfel de avertizări, din care peste 3.000 numai în lunile de vară. Asta poate însemna un indicator în ceea ce priveşte faptul că, în ultimii opt ani, în ţara noastră a avut loc o evoluţie a fenomenelor meteorologice extreme", a afirmat Mateescu, într-o conferinţă de specialitate.
Conform specialistului, primele zece luni ale anului au înregistrat abateri record, iar în acest context 2018 va intra în topul celor mai călduroşi ani din istoria măsurătorilor meteorologice.
"Cei mai călduroşi ani, la nivel planetar, s-au înregistrat începând din anul 2000. Nu în ultimul rând, anul 2018 a fost al treilea an cel mai călduros din istoria măsurătorilor, la nivel mondial, în condiţiile în care ştim cu toţii că efectul fenomenului El Nino nu a putut influenţa, având în vedere elementul de neutralitate. Observăm că şi acest an a avut înregistrări record în ceea ce priveşte lunile cele mai călduroase, în ultimii 137 de ani. Nu face excepţie anul 2018, pentru că observăm aici primele 10 luni în care fiecare lună a înregistrat abateri record ca fiind cele mai călduroase luni, într-un top în primele cinci luni. Vom vedea cum vom încheia acest an, cu lunile octombrie, noiembrie şi decembrie. Cu siguranţă, şi acest an se va alătura ierarhiei celor mai călduroşi ani din istoria măsurătorilor meteorologice. Acest lucru nu face decât să confirme ceea ce, în decembrie anul trecut, Centrul britanic estima pentru anul 2018, adică o posibilitate de creştere cu un grad comparativ cu perioada industrială. Iată, deci, că nici România nu face excepţie", a spus Elena Mateescu.
Directorul general al ANM a adăugat, totodată, că, în perioada cuprinsă între 2000 şi până în prezent, an de an temperatura aerului s-a situat peste norma climatologică.
"Tendinţa creşterii temperaturii medii anuale a aerului, în România, este evidentă. În perioada cuprinsă între 2000 şi până în prezent, an de an, temperatura aerului s-a situat peste norma climatologică şi avem 20 de ani consecutivi cu abateri termice pozitive, mai mari de 1,5 grade, chiar 2 grade, cunoscute ca fiind ţintele Acordului de la Paris din 2015. În anul 2015 am avut cea mai mare temperatură medie anuală a aerului din România, de 13,5 grade, la Giurgiu. Temperatura medie a aerului la cele 29 de staţii meteo reliefează faptul că valorile cele mai mari au fost înregistrate în sudul României şi în zona litoralului Mării Negre. În ceea ce priveşte temperatura maximă a aerului, cele mai mari valori au fost înregistrate în regiunile extra-carpatice, cu cele mai mari valori la staţiile din zona de câmpie. De asemenea, pentru temperatura minimă a aerului, cele mai mari recorduri s-au înregistrat în perioada 1937 - 1963. Recordul în ceea ce priveşte zilele tropicale reflectă perioadele secetoase, în special de la jumătate secolului trecut", a subliniat Mateescu.
Conform datelor ANM, temperatura minimă absolută în România a fost de -38,5 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bod (lângă Braşov), pe data de 25 ianuarie 1942.
De asemenea, temperatura maximă absolută este de 44,5 grade Celsius şi a fost consemnată la staţia meteorologică Ion Sion (lângă Brăila), pe data de 10 august 1951.
În plus, cea mai mare cantitate de precipitaţii din lume căzută într-un interval de 20 de minute a fost de 206 l/mp şi s-a înregistrat la postul pluviometric de la Curtea de Argeş, în data de 7 iulie 1889.
Ministerul Mediului, în parteneriat cu Academia Română şi Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), a organizat marţi conferinţa cu tema "Schimbări climatice globale - 100 de recorduri climatice în România", dedicată Centenarului Marii Uniri.
Sursă: Agerpres
