×
Antena 3 S.A. utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.antena3.ro. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.antena3.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.Antena3.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

Un român are pe mână un laborator de cercetare de zeci de milioane de euro în Suedia

de Antena3   •   26 Iun 2011   •   18:36
Un român are pe mână un laborator de cercetare de zeci de milioane de euro în Suedia 483
Foto: VIdeoNews
Mii de romani talentaţi părăsesc ţara, ca să nu se piardă în mediocritate şi anonimat. Aşa a pierdut Romania oameni de valoare, pe care ni i-au luat alţii, care ştiu să răsplăteasca talentul, inteligenţa şi puterea de muncă.

În Suedia, un român are pe mână un laborator de zeci de milioane de euro. Acolo îşi pune mintea la contribuţie si inventează sisteme pe care colegii lui rămaşi acasa le considera science fiction. Şi-ar fi dorit să facă asta în România, doar că aici, l-ar fi doborit paradoxul...cercetarea e considerată un lux, şi e plătită cu mărunţiş.

Aici se testează maşinile în cel mai modern, dar şi cel mai scump, laborator din lume.
 
De zeci de ani se fac astfel de teste. Un rezultat bun înseamnă că, într-un accident real, nimeni nu a fost rănit grav sau a murit. Dar pentru ca să se întâmple asta e nevoie de perseverenţă. Afară, lângă laboarator, stau mărturie automobilele deja trecute prin mâinile specialiştilor.
 
În acest laborator de ultimă generaţie, un român şi-a făcut loc încet, dar sigur.
 
Stefan Solyom lucreaza de sase ani la una dintre cele mai mari companii auto din lume. Printre echipamentele de zeci de milioane de euro si printre masinile supuse deja testelor, Stefan se plimba cu siguranta cuiva care intelege toate mecanismele de functionare. E firesc, pentru ca nu numai ca le-a studiat sau le-a testat. In parte, chiar el le-a proiectat. A invatat sa faca asta in Romania, dar a ajuns sa aplice cunostintele in alte tari.

Ca sa vada daca functioneaza, Stefan trebuie periodic sa iasa din laboratorul de ultima generatie si sa testeze ceea ce a creat, aparent, cu un singur click pe calculator.
 
Un proiect care a dat roade. Poate parea ireal, dar masina chiar franeaza singura. Nu e nevoie de nicio comanda a soferului.

Sarcina pe care el o are acum tine mai degraba de domeniul stiintifico-fantastic.
 
In fata calculatorului, Stefan ne explica principiul de functionare. Un convoi de masini care se conduc singure. Fiecare automobil merge in spatele unui camion, iar un computer masoara tot timpul distanta, viteza si directia. Masinile sunt complet separate, dar odata ce sunt in pluton, soferii pot face orice altceva, mai putin sa conduca. E nevoie de un soft special si acesta e proiectul la care lucreaza acum Stefan. Un proiect care inca are multe necunoscute.
 
Daca in viitor vom avea masini care merg singure, acest fapt i se va datora si lui Stefan.  E un proiect finantat de Comisia Europeana cu aproape 7 milioane de euro. Dar e, totodata, un proiect care il solicita la maximum, mai ales cand faci parte dintr-o echipa care vrea mereu sa fie prima. 

Strainii nu duc lipsa de cercetatori, pentru ca, spre exemplu, in Suedia, guvernul si firmele private aloca in acest domeniu cat tot bugetul sanatatii din Romania la un loc. Aproape patru la suta din PIB. E un paradis pentru tinerii romani care nu vor sa ramana doar cu ce au invatat in facultate si vor sa-si aplice in practica cunostintele.

Peste tot prin Europa, cercetarea e un domeniu important. Asa se face ca, in fiecare an, in jur de 50 de mii de studenti pleaca in strainatate. Nimeni nu a facut insa si o statistica despre cati se si mai intorc sa lucreze in tara. Acesta a fost drumul pe care l-a avut si Stefan. Pentru el, plecarea din Romania a fost fireasca, asa cum e pentru oricine simte ca scoala nu e de ajuns. In facultate a invatat cat se poate de mult si bine.

Numai ca nu ar fi avut si unde sa si aplice ce a invatat la Politehnica din Timisoara. Asa ca s-a orientat catre alte tari mai dezvoltate. Mai intai in Germania si apoi in Suedia.
 
Exista bani, exista vointa, exista entuziasm. Se inoveaza, se munceste mult, dar cu spor si cu un scop precis - sa fie in top. Rasplata e pe masura.
 
Dupa opt ore de munca, Stefan se poate bucura de familie. Nu a iesit la plimbare in parc cu copilul. E chiar in curtea casei. O casa care daca ar fi ramas in Romania nu ar fi insemnat poate decat un apartament la bloc, cu intretinerea platita dintr-un salariu de cercetator. Numai ca in Suedia, salariul i-a permis sa aiba parcul in spatele casei si familia, fericita, alaturi.
 
Cel mai nou membru al familiei e o fetita. Acum are trei luni si e mereu bucuroasa de oaspeti.

Daca ar putea vorbi, ar spune ca ar vrea sa ramana in Suedia. Posibilitatile de acolo, nu se compara cu cele de aici. Stefan e sigur de un lucru - cand vine vorba de viitorul copiilor, nici nu se pune problema in ce tara ar alege sa-si creasca copiii, mai ales ca limba suedeza, complicata si greu de invatat, nu e deloc o problema pentru cei mici.

Ganduri de intoarcere nu prea exista. Cu o familie careia ii poti oferi siguranta zilelor de maine, nu mai ramane decat nostalgia dupa locurile de unde Stefan si sotia lui au plecat.

Dar indiferent ca vorbim de Timisoara sau de orice alt oras din Romania, un lucru e clar - posibilitatile pe care ti le ofera strainatatea nu se compara cu cele din Romania. Mai trist este ca nu ducem lispa de materie cenusie. Ba din contra. Romanii au un mare potential. Numai ca acest potential nu ajung sa il puna in aplicare acolo unde s-au nascut.

 

sati