Până la 35.000 de copii ucraineni sunt dați dispăruți și se presupune că se află în Rusia sau în teritoriile ucrainene ocupate de forțele ruse, potrivit unei echipe de experți americani. Familiile acestora recurg la măsuri disperate și riscante pentru a încerca să îi recupereze, relatează The Guardian.
De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, copiii au fost răpiți din orfelinate, de pe linia frontului după ce părinții lor au fost uciși sau chiar direct din familii, uneori sub presiune sau prin manipulare.
Rusia a respins solicitările de repatriere a acestor copii. Un oficial rus a acuzat recent Ucraina că „regizează un spectacol pe tema copiilor pierduți” în timpul negocierilor de încetare a focului desfășurate luna aceasta în Turcia.
Într-un interviu acordat publicației The Guardian, o mamă ucraineană, Natalia, a povestit cum și-a recuperat singură cei doi fii adolescenți, care au fost ținuți timp de aproape șase luni într-o tabără din Rusia. După ce trupele ruse au ocupat orașul ei natal, Herson, aflat în estul Ucrainei, în septembrie 2022, o vecină i-a sugerat să își trimită băieții într-o tabără pentru copii în Anapa, o stațiune de la Marea Neagră, pe teritoriul rus.
„Excursia urma să dureze 21 de zile, era gratuită, iar la final copiii trebuiau să se întoarcă la Herson. Și ei au vrut să meargă. A fost o mare greșeală din partea mea că am acceptat”, spune Natalia.
Câteva luni mai târziu, trupele ucrainene au eliberat Herson, dar băieții ei rămăseseră blocați în spatele liniei frontului, iar Rusia a refuzat să-i lase să se întoarcă acasă.
„Conducerea taberei a spus că nu le permite copiilor să plece decât în prezența mea fizică. Nu știam ce să fac”, povestește ea.
Cu sprijinul unei organizații ucrainene, Natalia a reușit să obțină pașapoarte și documente de identitate pentru băieți. Apoi a plecat singură în Rusia, traversând numeroase puncte de control, unde a trebuit să explice soldaților ruși motivul călătoriei.
A fost pe drum timp de șase zile, în mijlocul bombardamentelor, până când și-a regăsit copiii, în februarie 2023. „Nu vă puteți imagina ce am simțit. Copiii mei sunt tot ce am”.
Doar o mică parte dintre copii au fost recuperați
Potrivit organizației ucrainene Bring Kids Back, doar 1.366 de copii au fost repatriați sau au reușit să scape și să se întoarcă în Ucraina. O echipă de cercetători de la Universitatea Yale estimează că până la 35.000 de copii ar putea fi în continuare ținuți în Rusia sau în teritoriile ocupate.
Sunt temeri că mulți dintre aceștia au fost trimiși în tabere cu regim militar, în plasament familial sau chiar adoptați de cetățeni ruși.
Prin analizarea bazelor de date oficiale ruse, a documentelor guvernamentale, a conexiunilor familiale și chiar a imaginilor din satelit, echipa de la Yale a reușit să identifice mii de copii deportați.
„Aceasta este, cel mai probabil, cea mai amplă răpire de copii într-un conflict armat de la al Doilea Război Mondial încoace – comparabilă cu germanizarea copiilor polonezi de către naziști”, spune Nathaniel Raymond, directorul Humanitarian Research Lab de la Yale, care investighează aceste cazuri.
Copiii, supuși îndoctrinării și intimidării
Mărturiile celor salvați dezvăluie că unii dintre copii au primit instruire militară în tabere și au fost pedepsiți pentru că vorbeau ucraineană.
„Trebuia să cântăm imnul Rusiei și să desenăm steagul rusesc,” povestește un băiat de 9 ani, recent întors în Ucraina.
Daria Kasianova, președinta Rețelei Ucrainene pentru Drepturile Copilului, afirmă că micuții erau adesea amenințați că părinții lor vor avea de suferit dacă nu se supun.
„Copiii sunt făcuți să creadă că refuzul cooperării le-ar putea pune în pericol familiile”, spune ea.
Activistele trag un semnal de alarmă: o parte dintre copii ar putea să dispară definitiv în sistemul de adopție rus, după ce legislația a fost modificată pentru a permite adopția de copii ucraineni de către cetățeni ruși.
„Există cazuri în care un părinte este în Ucraina, iar celălalt, împreună cu copilul, în teritoriile ocupate. Dacă acel părinte moare sau este arestat, copilul rămâne singur și riscă să ajungă într-un orfelinat. Iar dacă ajunge acolo, e practic imposibil să-l mai recuperezi”, avertizează Kasianova.
Crime de război
Pentru Raymond și echipa sa de cercetători, este esențial ca fiecare caz să fie documentat: „Luarea unui copil dintr-un grup etnic sau național și integrarea lui forțată în altul reprezintă un crimă de război”.
Curtea Penală Internațională este de acord. În martie 2023, a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarei pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni.
Repatrierea copiilor este una dintre cerințele-cheie ale Ucrainei în orice negociere de pace.