Sute de mii de oameni au ieșit din nou în stradă sâmbătă, în mai multe orașe din Franța, în cadrul unui val de proteste care a devenit aproape un ritual săptămânal și care ține țara într-o stare de tensiune permanentă, după ce manifestațiile din weekendurile anterioare s-au încheiat cu ciocniri violente între protestatari și forțele de ordine, scrie The New York Times.
› Vezi galeria foto ‹
Potrivit Ministerului de Interne, aproximativ 320.000 de oameni au participat la manifestații în întreaga țară, mai puțini decât sâmbăta trecută, când au fost 410.000, și semnificativ mai puțini decât în urmă cu două săptămâni, când numărul lor ajunsese la 550.000. Organizatorii nu au dat încă propriile estimări, care, de regulă, sunt mult mai mari decât cele ale autorităților.
La Paris, unde poliția a numărat circa 70.000 de manifestanți, față de 110.000 cu o săptămână în urmă, marșul a avut multă vreme un aer mai degrabă festiv, cu fanfare, muzică și mulți participanți costumați, pentru că protestul a coincis cu Halloweenul.
Atmosfera s-a schimbat însă spre seară, când polițiștii au folosit gaze lacrimogene împotriva celor care au refuzat să plece la finalul manifestației.
Câteva sute de persoane, între 200 și 300 potrivit poliției, au intrat în confruntare cu forțele de ordine, aruncând cocktailuri Molotov și artificii, iar o mașină a fost incendiată. Ciocniri au avut loc și la Marsilia, Lyon, Toulouse și Rennes, unde poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea.
De ce protestează francezii
Mișcarea a pornit în urmă cu aproximativ două luni de la câteva proteste ale elevilor din liceele de la periferia Parisului, nemulțumiți de condițiile din școli, și s-a extins treptat, ajungând să adune studenți, angajați din sectorul public și foști participanți la mișcarea „vestelor galbene”, care a zguduit Franța între 2018 și 2020.
Astăzi, oamenii ies în stradă nu doar pentru școli, ci și împotriva costului ridicat al vieții și a prețurilor mari la carburanți, iar în umbra manifestațiilor pașnice s-au infiltrat și grupuri de vandali și jefuitori.
Guvernul a încercat să calmeze spiritele cu câteva concesii. Ministerul Educației a acceptat să limiteze numărul de elevi din unele clase, să ofere împrumuturi cu dobândă mică pentru renovarea clădirilor școlare și să renunțe treptat la o platformă online de admitere la facultate, foarte criticată de tineri. Elevii, care se întorc luni la cursuri după o vacanță de două săptămâni, spun însă că aceste măsuri nu sunt suficiente și au promis că vor continua protestele.
Halloweenul, un motiv în plus de îngrijorare
Autoritățile au avertizat dinainte că riscul unor noi violențe este ridicat, mai ales după lăsarea întunericului. Pe rețelele sociale au circulat apeluri la revoltă, care îi îndemnau pe oameni să vină la proteste mascați sau costumați, profitând de Halloween.
Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat mobilizarea a 70.000 de polițiști, la fel ca sâmbăta trecută, când prezența masivă a forțelor de ordine a reușit să limiteze incendierile și jafurile.
„Vedem numeroase apeluri la mobilizare venite din partea extremei stângi, a extremei stângi radicalizate și de pe anumite site-uri radicalizate ale «vestelor galbene», care îi îndeamnă pe oameni să participe la mitinguri sau adunări publice începând cu ora 20:00 în multe orașe din Franța”, a declarat Nuñez într-o conferință de presă.
Ministrul a precizat că unele dintre aceste mesaje sunt violente și fac apel la „revoluție” și „insurecție”, motiv pentru care adunările respective vor fi interzise, iar cei care vor încerca să participe vor fi arestați. El a reamintit totodată că ascunderea feței în timpul unei manifestații în care este tulburată ordinea publică reprezintă infracțiune.
Costume și violență
Mulți dintre participanții la marșul de la Paris au spus că vor să schimbe imaginea protestelor, după ce, pe 17 octombrie, manifestațiile s-au transformat în revolte, cu distrugeri și jafuri în mai multe orașe.
„Sunt foarte îngrijorată de felul în care revoltele au fost instrumentalizate de extrema dreaptă”, a declarat Helen Olive, o femeie de 50 de ani care a venit la protest alături de un grup de părinți costumați în „super-părinți”. „Vrem să schimbăm această narațiune”.
Arthur Fleury, un student la Litere de 20 de ani, a venit deghizat în prizonier călare pe un dinozaur, purtând o mască ce o înfățișa pe liderul de extremă dreaptă Marine Le Pen.
„Protestele înseamnă să ai revendicări, dar și să te distrezi”, a explicat el. „Am ales un costum absurd ca să surprind spiritul mișcării”.
Nu toți au venit însă cu intenții pașnice. Jurnaliștii aflați la fața locului au văzut un grup de protestatari îmbrăcați în negru și mascați care au împins tomberoane prin mulțime și le-au dat foc, nu departe de o unitate de poliție, iar alți manifestanți au încercat să stingă flăcările, ceea ce a dus la o mică altercație între cele două grupuri.
Rețelele sociale și extrema dreaptă, în atenția autorităților
Oficialii francezi sunt tot mai preocupați de rolul rețelelor sociale în mobilizarea oamenilor și în incitarea la violență. Au circulat chiar speculații că guvernul s-ar fi gândit să suspende temporar unele platforme populare, însă președintele Emmanuel Macron a dezmințit aceste informații.
Deși guvernul a pus o mare parte din violențe pe seama grupărilor de extremă stângă, autoritățile au confirmat că și grupuri de tineri cu legături în extrema dreaptă s-au infiltrat printre protestatari. Aceștia pretind că vin să protejeze magazinele, dar ajung adesea să se bată cu militanții de extremă stângă.