Un militar ucrainean urmează să fie judecat la Hamburg, acuzat că a participat la unul dintre cele mai îndrăznețe acte de sabotaj din istoria postbelică a Europei: atacul din 2022 asupra gazoductelor Nord Stream dintre Rusia și Germania, scrie The Guardian.
Serhii Kuznețov, ofițer în forțele speciale ale armatei ucrainene, este acuzat de procurori de complicitate la crime de război prin atacarea unei infrastructuri civile, provocarea unei explozii, distrugerea de bunuri și perturbarea serviciilor publice.
În procesul care începe miercuri, Kuznețov va fi identificat doar ca Serhii K., din cauza legislației germane privind protecția vieții private, însă numele său complet a apărut într-un ordin de extrădare.
El este acuzat că a pregătit și a declanșat detonarea a cel puțin patru dispozitive explozive, cântărind până la 27 de kilograme fiecare, la o adâncime de aproximativ 80 de metri sub Marea Baltică, în apropierea insulei daneze Bornholm.
Se crede că ar fi avut șase complici, printre care patru scafandri de mare adâncime, un expert în explozibili și un căpitan de navă, care ar fi folosit un iaht închiriat și explozibili cu temporizator. Atât el, cât și țara sa neagă orice implicare în atacuri.
Exploziile au avut loc pe 26 septembrie 2022 și au avariat grav gazoductele construite pentru a transporta gaze naturale rusești între Vîborg, în vestul Rusiei, și Lubmin, lângă Greifswald, în nordul Germaniei.
Deflagrațiile au provocat fisurarea conductelor Nord Stream 1, principala rută de aprovizionare a Germaniei cu gaze rusești până în august 2022, când Moscova a oprit livrările.
Au fost afectate și conductele Nord Stream 2, care erau pregătite să transporte gaze, dar nu au fost niciodată puse în funcțiune, după ce Germania a suspendat procesul de autorizare chiar înainte de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Atacurile au avut loc în perioada în care statele europene încercau să renunțe la resursele energetice rusești, ca reacție la agresiunea Kremlinului.
Ele au scos la iveală dependența Europei, și în special a Germaniei, de gazele rusești și au arătat cât de obscure pot fi operațiunile clandestine pe timp de război.
Inițial, experții în securitate au dat vina pe Moscova. Rusia a negat orice implicare și a acuzat, la rândul ei, Statele Unite, care au respins acuzațiile la fel de categoric.
În iulie însă, procurorii germani au acuzat „autoritățile de stat” ucrainene că au ordonat atacul, argumentând: „Scopul a fost oprirea definitivă a livrărilor de gaze prin conducte și împiedicarea Rusiei să folosească veniturile din comerțul cu gaze naturale pentru a-și finanța efortul de război.”
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a negat implicarea țării sale.
Kuznețov a fost arestat în august 2025, în timp ce se afla în vacanță cu familia în Italia, iar poliția italiană a precizat că s-a predat fără să opună rezistență. Călătorea cu un pașaport fals. A fost extrădat în Germania în noiembrie anul trecut, după ce demersurile juridice pentru a împiedica extrădarea au eșuat.
Un alt suspect, Volodimir Juravliov, instalator de aparate de aer condiționat și scafandru amator, a fost arestat în august, în nordul Croației, în baza unui mandat european. El contestă extrădarea în Germania și a solicitat azil în Croația. Neagă orice rol în sabotaj.
Conștient de cât de exploziv poate fi acest proces, în care Ucraina ajunge practic pe banca acuzaților pentru o faptă comisă împotriva unui aliat, unul dintre cei mai fermi susținători ai săi în timpul războiului, guvernul german a refuzat să comenteze.
Partidul populist de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), apropiat de Kremlin și aflat în plină ascensiune în sondaje, a profitat de cazul Nord Stream pentru a-și susține teza că ajutorul german pentru Ucraina trebuie oprit, iar gazoductul repus în funcțiune, astfel încât gazele ieftine să ajute la combaterea crizei costului vieții.
Procesul atrage o atenție deosebită, mai ales pentru că Nord Stream era un subiect extrem de controversat încă dinainte de atac. Proiectul l-a implicat pe liderul rus Vladimir Putin, care, împreună cu fostul cancelar german Gerhard Schröder, a reușit, prin Nord Stream 1, să ocolească Ucraina ca țară de tranzit.
După ce Schröder a plecat de la cancelarie, Putin l-a numit președinte al consiliului de supraveghere al companiei Nord Stream AG. Săptămâna trecută, Schröder a fost văzut la petrecerea de ziua de naștere a lui Putin.
Instanța a respins cererea rușilor de a participa la procesul de la Hamburg în calitate de parte civilă. Compania Gazprom, care deține gazoductul Nord Stream 2, invocase acest drept pe motiv că atacul a avut ceea ce ea a numit consecințe economice grave. Instanța a argumentat că, deși costurile de reparare a conductelor ar fi ridicate, refacerea lor nu ar fi imposibilă din punct de vedere economic.
Potrivit unor informații din presă, Kuznețov, al cărui livret militar arată că se afla în serviciu activ în momentul în care conductele au fost aruncate în aer, intenționează să își exercite dreptul la tăcere pe durata procesului.
Echipa sa de avocați urmează să prezinte declarații pe propria răspundere ale doi dintre superiorii săi militari, pentru a susține argumentul că îi este interzis să dezvăluie detalii despre acțiunile sale ca militar.
Potrivit acelorași surse, Kuznețov ar fi primit ordinele de la un bărbat considerat creierul atacului, care este și unul dintre cei care au depus declarații în favoarea sa.
La Tribunalul Regional Superior Hanseatic din Hamburg au fost programate 16 termene până pe 17 decembrie inclusiv, iar alte audieri vor avea, cel mai probabil, loc în ianuarie și februarie.