Agenţia Fitch avertizează: România poate să ajungă în categoria "junk" dacă persistă criza politică

României îi expiră timpul pentru a evita o retrogradare a ratingului de credit în categoria „junk” (nerecomandat investițiilor), deoarece criza politică prelungită pune în pericol credibilitatea fiscală, potrivit unui analist Fitch, notează Bloomberg.

Malgorzata Krzywicka a declarat că eforturile guvernului de a reduce în continuare deficitul bugetar și de a prezenta un plan fiscal credibil vor fi esențiale pentru evaluarea bonității sale pe termen scurt. 

Următoarea evaluare Fitch, în ianuarie 2027

Fitch urmează să reexamineze ratingul de credit al României în ianuarie 2027. România a evitat la limită retrogradarea ratingului în urmă cu două luni. De atunci, tentativele de a numi un nou prim-ministru care să beneficieze de o majoritate parlamentară stabilă au eșuat, sporind astfel perspectiva unor alegeri anticipate.

"Cu cât criza persistă mai mult în absența unui guvern funcțional, cu atât apar mai multe semne de întrebare privind predictibilitatea fiscală și capacitatea de a implementa măsurile de ajustare necesare”, a declarat Krzywicka într-un interviu.

Joi, președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Totuși, șansele acestuia de a obține votul de încredere într-un parlament puternic fragmentat par reduse, după ce cel mai mare partid, cel al social-democraților, a semnalat că este puțin probabil să-l susțină.

O nouă încercare eșuată de a aproba un guvern ar apropia România de alegeri anticipate, prelungind incertitudinea și sporind riscurile pentru buget și pentru ratingul de credit al statului. Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a solicita aprobarea parlamentarilor.

Deocamdată, Fitch menţine ratingul României la BBB-

La sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut ratingul României la BBB- (cea mai scăzută treaptă a categoriei „investment grade”), cu perspectivă negativă. Decizia a fost luată abia după ce guvernul a contestat evaluarea inițială a agenției de rating.

Krzywicka a atras atenția că pragul pentru menținerea ratingului devine tot mai greu de atins pe măsură ce criza politică, declanșată în luna mai, odată cu prăbușirea guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, se prelungește. Acesta a rămas la conducere, cu atribuții limitate, până la desemnarea succesorului său.

„Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală de scurtă durată, în momentul prăbușirii guvernului în primăvară, s-a prelungit până târziu în vară”, a spus ea. „Iar acum am trecut deja de jumătatea lunii septembrie și încă nu avem o soluție.”

Și alte agenții de rating urmăresc situația. S&P Global urmează să reevalueze ratingul României la începutul lunii viitoare. Anterior, în cursul acestui an, Moody’s Investors Service a confirmat calificativul Baa3 al României, cu perspectivă negativă.

Krzywicka a afirmat că România are nevoie de o ajustare suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din produsul intern brut pentru a contribui la stabilizarea creșterii rapide a datoriei publice pe termen mediu. În prezent, Fitch estimează deficitul bugetar al României pentru anul 2026 la 5,9% din PIB, sub ținta de 6,2% stabilită de guvern.

Deși guvernul a redus deficitul față de nivelul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024, elaborarea bugetului pentru 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile pentru atingerea pragului de 3% sunt esențiale pentru a evita o retrogradare a ratingului, a precizat ea.

Krzywicka a afirmat că îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale reprezintă una dintre metodele-cheie pentru reducerea deficitului în anii următori, având în vedere că „marja de manevră în privința cheltuielilor este limitată” după măsurile de austeritate deja implementate.

Creşterea economică e lentă

Actuala creștere economică lentă a României constituie, de asemenea, un motiv de îngrijorare pentru Fitch, în contextul în care economia de 430 de miliarde de dolari se luptă să depășească recesiunea și să tempereze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană. Krzywicka a respins argumentele potrivit cărora stimularea creșterii economice ar putea înlocui consolidarea fiscală.

„Este vorba despre câștiguri marginale”, a spus ea. „Acestea sunt departe de a atinge amploarea ajustării pe care România trebuie să o realizeze. O creștere economică mai robustă, în sine, nu va rezolva problema deficitelor mari.”

Se estimează că economia României se va contracta ușor în 2026, urmând ca redresarea să aibă loc în 2027, însă ritmul de creștere va rămâne mult sub nivelurile de dinaintea pandemiei.

Traderii tratează deja obligațiunile românești ca fiind singurele titluri de stat din UE cu rating de tip „junk” (nerecomandat investițiilor), ceea ce obligă țara să plătească cele mai ridicate randamente din blocul comunitar.

Krzywicka a descris reacția generală a pieței la criza actuală drept „relativ moderată”, explicând că aceasta s-a datorat, în parte, cifrelor favorabile privind deficitul României din acest an și fluxului de fonduri europene. Acestea au oferit o plasă de siguranță care a permis țării să continue accesarea piețelor financiare, în ciuda presiunilor existente, a precizat ea.

Investitorii ar fi pus deja România în categoria junk

Traderii tratează obligațiunile românești ca fiind singurele titluri de stat din Uniunea Europeană cu un rating de tip junk, nerecomandat investițiilor, mai scrie sursa amintită.

Costul asigurării împotriva riscului de neplată a datoriei suverane a României pe următorii cinci ani, prin intermediul contractelor CDS (credit default swaps), este, de departe, cel mai ridicat în rândul titlurilor emise de peste 60 de state din lume cu rating de tip "investment-grade" (recomandat investițiilor), care sunt monitorizate de agenția americană.

Moody's (pe 7 august) și Fitch Ratings (pe 31 iulie) au confirmat poziția țării noastre pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, adică BBB-, respectiv Baa3, cu perspectivă negativă.