Într-un mesaj intern către angajați, intitulat "Câteva gânduri despre inteligența artificială generativă", CEO-ul Amazon, Andy Jassy a scris peste 1.200 de cuvinte detaliind realizările Amazon în domeniul IA – de la transformarea Alexa într-un asistent "semnificativ mai inteligent", până la îmbunătățirea experienței de servicii cu clienţii prin chatbot-uri. El nu a detaliat cum va îmbunătăţi aceste servicii dar, după cum a menționat el însuși, "ați prins ideea", scrie CNN.
La fiecare câteva săptămâni, pare că Pământul este lovit de o nouă criză existențială legată de inteligența artificială, amplificată pe o frecvență pe care doar directorii din tech par să o audă. De data aceasta, este rândul CEO-ului Amazon, Andy Jassy, să alimenteze temerile cu o doză proaspătă de anxietate.
În paragraful 15 al mesajului, Jassy a strecurat un detaliu esențial: Amazon intenționează să înlocuiască o parte din angajați cu "agenți" de inteligență artificială.
Când? "În următorii câțiva ani".
Câți angajați? "E greu de spus... ne așteptăm să reducă din forța noastră de muncă, pe măsură ce obținem câștiguri de eficiență".
Unde sunt acești agenți AI? "Mulți dintre ei nu au fost construiți încă, dar vin. Și vin repede".
Jassy folosește AI ca un instrument strategic pentru a reambala o practică veche: menținerea controlului prin frica pierderii locului de muncă.
Această retorică amintește de avertismentul lansat recent de CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, care a declarat că AI ar putea elimina jumătate din locurile de muncă de birou de nivel de bază în următorii cinci ani. De ce "jumătate"? De ce "cinci ani"? Greu de spus. Dar e clar că scopul este același: să prezinte tehnologia ca inevitabilă și înspăimântător de puternică.
Totuși, nu toți liderii tech susțin aceste scenarii "apocaliptice". CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, și Demis Hassabis de la Google DeepMind – ambii implicați profund în dezvoltarea IA – au respins viziunea pesimistă a lui Amodei.
Ce trebuie reținut din aceste crize de nervi tehnologice
-
Automatizarea nu e o noutate. De zeci de ani, învățarea automată și robotizarea au influențat piața muncii. Dar ideea că AI generativă ne va conduce rapid spre un colaps social este, cel puțin deocamdată, un scenariu SF (N.r. - Science-Fiction). Modelele lingvistice mari pot fi utile și impresionante, dar sunt departe de a fi infailibile – și cu cât devin mai complexe, cu atât sunt mai expuse la "halucinații" și erori. În plus, comunitatea tech aproape că a epuizat resursele umane de care are nevoie pentru antrenarea acestor sisteme.
-
Frica nu e distribuită egal. Jassy nu a sugerat nicăieri că AI îi va înlocui pe el sau pe colegii săi din conducere. În schimb, angajații de nivel inferior sunt cei vizați de "eficiența" adusă de agenții AI. Interesant, dat fiind că tocmai aceste modele sunt cele mai bune la generarea de memorii, sinteze și "strategii" – sarcini asemănătoare celor din birourile executive – și nu la mutarea cutiilor în depozite, de exemplu.
-
Retorica nu s-a schimbat. Marile companii tehnologice refolosesc același discurs despre "flexibilitate" și "eficiență" cu fiecare nouă inovație. Deși aceste unelte ne-au oferit mai multă libertate, au adus și o permanență obositoare a muncii, în care suntem mereu conectați, mereu disponibili.
O zi de lucru fără sfârșit
Microsoft – care a anunțat că investește 80 de miliarde de dolari în AI doar în acest an – a publicat recent un raport despre cum aceste instrumente, în loc să ușureze munca de birou, au creat o "zi de lucru infinită".
Conform datelor, un utilizator obișnuit de Outlook, Teams și alte aplicații Microsoft este întrerupt la fiecare două minute, cu o medie de 275 de ping-uri pe zi. În plus, angajații primesc zilnic, în medie, 117 e-mailuri și trimit sau primesc 58 de mesaje instantanee în afara orelor de lucru – o creștere de 15% față de anul precedent.
Soluţia propusă de MIcrosofer este chiar subiectul temerilor: Mai mulţi "agenţi" de inteligenţă artificială.
Pe scurt, AI promite eficiență, dar adesea amplifică presiunea. Iar când CEO-ii tech vorbesc despre "transformare", ar fi bine să fim atenți și să ne întrebăm: transformare pentru cine, cu ce cost și în beneficiul cui.