Antena 3 CNN Externe Mapamond Arheologii au descoperit la Pompei un mister vechi de 2.000 de ani: Grămezile de sub cenușă ar putea revoluționa betonul modern

Arheologii au descoperit la Pompei un mister vechi de 2.000 de ani: Grămezile de sub cenușă ar putea revoluționa betonul modern

George Forcoş
2 minute de citit Publicat la 22:58 01 Ian 2026 Modificat la 22:59 01 Ian 2026
Analizele cercetătorilor au dezvăluit o metodă de fabricare a betonului care diferă de rețeta tradițională. FOTO: Hepta

Sub cenușa muntelui Vezuviu, arheologii au descoperit la Pompei, un secret vechi de aproape 2.000 de ani. Un șantier antic, rămas intact, ca și cum ar fi fost abandonat în grabă, a oferit indicii despre fabricarea betonului roman.

Cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts au dezlegat unul dintre cele mai fascinante mistere ale ingineriei. În acest loc remarcabil, au fost găsite grămezi de materiale uscate, blocuri pe jumătate construite, altele deja acoperite și unele care așteaptă reparații. 

Inginerul Admir Masic, care a condus cercetarea, a spus că a avut senzația că „îi întrerupe pe muncitorii romani în mijlocul sarcinilor lor”. 

Această stare excepțională de conservare a făcut posibilă reconstituirea etapelor implicate în producerea betonului roman.

Cum ar putea revoluționa construcțiile din prezent descoperirea

Analizele cercetătorilor au dezvăluit o metodă de fabricare a betonului care diferă de rețeta tradițională descrisă de arhitectul roman Vitruvius. În loc să amestece apa cu var pentru a forma o pastă, romanii foloseau var nestins amestecat uscat cu cenușă vulcanică.

Acest proces, cunoscut sub numele de „amestecare la cald”, a declanșat o reacție termică care a prins fragmente de var nehidratat în beton, explicând rezistența sa extraordinară.

Studiul cenușii - în special al pietrei ponce - a evidențiat, de asemenea, rolul crucial în durabilitatea betonului. Aceste particule au reacționat lent cu apa din porii betonului, formând noi minerale în timp. 

Astfel, structurile au devenit mai puternice cu fiecare zi care trece, în loc să se deterioreze, permițându-le să reziste cutremurelor, mării și secolelor de uzură.

În mod încurajator, aceste descoperiri ar putea transforma practicile moderne de construcție. Admir Masic speră să se inspire din aceste mecanisme naturale pentru a proiecta materiale mai sustenabile, capabile, precum cele ale romanilor, să reziste testului timpului.

Citește mai multe din Mapamond
» Citește mai multe din Mapamond
TOP articole