„Apocalipsa AI”: Un scenariu sumbru avertizează asupra unui posibil șoc social și economic până în 2028
Publicat acum 1 ora si 10 minute
Într-o măsură mai mare sau mai mică, toată lumea se teme să fie judecată sau pusă la îndoială. De aceea, multe persoane aleg să tacă și nu spun sau nu întreabă ceea ce simt cu adevărat. Odată cu apariția inteligenței artificiale, s-a deschis însă un teritoriu nou: o mașină fără emoții și fără procese cognitive proprii poate răspunde la întrebări, poate „asculta” nemulțumiri și chiar poate oferi sfaturi, scrie El Economista.
De la ascensiunea acestei tehnologii, odată cu lansarea ChatGPT și a altor chatbot-uri similare, numeroși utilizatori au început să apeleze la astfel de platforme pentru tot felul de întrebări. Unele sunt simple și lipsite de importanță, dar de multe ori discuțiile ajung în zona personală și privată. Potrivit fostei cercetătoare ChatGPT, Zoë Hitzig, mulți fac acest lucru fără să conștientizeze riscurile.
Hitzig a lucrat mai mulți ani pentru OpenAI, însă la începutul lui 2026 a decis să părăsească compania condusă de Sam Altman, invocând neînțelegeri legate de direcția etică a platformei. Mai exact, introducerea publicității în chatbot a fost, spune ea, un punct de ruptură, o decizie care poate părea justificată economic, dar care ascunde implicații mai profunde.
Odată cu intrarea banilor în ecuație, platforma capătă „intenții secundare”
Este adevărat că publicitatea a devenit omniprezentă și reprezintă modelul prin care multe servicii gratuite rămân profitabile. În cazul ChatGPT, însă, apariția reclamelor ar trebui să ridice semne de întrebare, consideră Hitzig. În primii ani, utilizatorii au interacționat cu inteligența artificială percepând-o ca pe un instrument neutru, fără interese comerciale, în care puteau avea încredere.
Odată cu intrarea banilor în ecuație, susține experta, platforma capătă „intenții secundare” în raport cu cele mai intime gânduri ale oamenilor, de la temeri legate de sănătate și probleme de cuplu până la convingeri despre Dumnezeu și viața de apoi.
Astfel de informații sunt extrem de sensibile, dar și valoroase, întrucât publicitatea modernă se bazează pe personalizare. „OpenAI deține cea mai detaliată arhivă a gândirii private umane adunată vreodată. Putem avea încredere că va rezista tentației de a o exploata?”, se întreabă Hitzig.
Riscul nu se limitează la apariția unor reclame personalizate, ci vizează și posibilitatea ca inteligența artificială să influențeze psihologic utilizatorii, în funcție de interesele companiilor. „Nu este doar o problemă de confidențialitate, ci una de autonomie psihologică”, avertizează ea.