BBC: Cum funcționează rețeaua din spatele minimarketurilor din Marea Britanie care permite migranților să lucreze ilegal

O rețea infracțională condusă de kurzi permite migranților să muncească ilegal în magazine de cartier din întreaga Mare Britanie, potrivit unei anchete realizate de BBC. Doi reporteri sub acoperire, ambii kurzi, s-au prezentat drept solicitanți de azil și au descoperit cât de ușor pot prelua un magazin, obținând profituri uriașe din vânzarea de țigări și vape-uri ilegale. 

Așa-numiți „directori fantomă” sunt plătiți pentru a semna pe documente oficiale, deși nu se implică în administrarea afacerilor. Ei figurează ca administratori ai zecilor de firme înregistrate la Companies House.

BBC a identificat peste 100 de mini-marketuri, frizerii și spălătorii auto, de la Dundee până în sudul comitatului Devon, conectate la această rețea. Un investigator financiar a declarat însă că fenomenul ar fi mult mai extins. Ministerul de Interne britanic a anunțat că va investiga dezvăluirile, iar ministra de interne, Shabana Mahmood, a reacționat afirmând: „Munca ilegală și criminalitatea organizată asociată încurajează imigrația ilegală. Nu vom tolera așa ceva.”

Pentru prima dată, BBC a reușit să dezvăluie mecanismul unei rețele criminale care permite solicitanților de azil să lucreze în văzul lumii, în magazine ce prosperă din comerțul cu țigări și vape-uri de contrabandă. Unul dintre comercianți a recunoscut că încasările săptămânale din vânzările de tutun ilegal pot ajunge „uneori, la 3.000 de lire sterline”.

Cei care facilitează acest sistem, „directorii fantomă”, au zeci de firme înregistrate, dar nu se ocupă efectiv de ele. „Magazinul nu îmi aparține, e doar pe numele meu”, le-a spus unul dintre aceștia jurnaliștilor sub acoperire. Multe dintre aceste afaceri sunt dizolvate după aproximativ un an, pentru a fi apoi reînregistrate cu mici modificări în acte. „Toate semnele indică activitate infracțională organizată”, a explicat pentru BBC un investigator financiar.

Ancheta a scos la iveală multiple cazuri: un solicitant de azil căruia i-a fost respinsă cererea și care încerca să vândă un magazin pentru 18.000 de lire; un grup kurd pe Facebook unde erau anunțate spre vânzare zeci de magazine, frizerii, spălătorii și restaurante; „directori fantomă” care percepeau până la 300 de lire lunar pentru a figura ca administratori; constructori kurzi care ofereau spații ascunse pentru marfa de contrabandă; și solicitanți de azil care munceau până la 14 ore pe zi pentru doar 4 lire pe oră.

Cei doi reporteri kurzi implicați în investigație au declarat că sunt conștienți de sensibilitatea subiectului într-un climat tensionat privind imigrația, dar unul dintre ei, fost solicitant de azil, a spus: „Am vrut să arăt că aceste activități ilegale nu ne reprezintă.”

„Am clienți de 12 ani, nu am nicio problemă cu ei”

Timp de patru luni, BBC a monitorizat un grup kurd de pe Facebook unde, săptămânal, apăreau anunțuri de vânzare a unor afaceri. Reporteri au contactat vânzători din Crewe, Hull și Liverpool, prezentându-se drept potențiali cumpărători interesați de vânzarea de țigări ilegale. În Crewe, proprietarul unui mini-market numit Top Store, care s-a recomandat Surchi, a oferit magazinul pentru 18.000 de lire cash. El le-a spus reporterilor că, deși este solicitant de azil refuzat, a putut administra magazinul fără probleme, plătind 250 de lire pe lună unui bărbat numit Hadi pentru a-i folosi numele în acte.

„El are 40-50 de magazine pe numele lui, nu-l interesează ce vinzi”, a explicat Surchi. Acesta a recunoscut că nu plătește taxe locale, că magazinul nu este înregistrat oficial și că autoritățile nu l-au deranjat. Doar o dată, în cinci ani, a fost vizitat de forțele de control, iar pentru vânzarea de țigări și vape-uri ilegale a primit o amendă de doar 200 de lire. Într-un tur al magazinului, Surchi a arătat și „mașina-depozit”, unde ascundea stocul până la ora 17:00, când inspectorii își încheiau programul, precum și un contor de electricitate manipulat pentru a evita plata facturilor. În timpul vizitei, el a vândut vape-uri unor adolescenți, spunând fără ezitare: „Am clienți de 12 ani, nu am nicio problemă cu ei.”

Laboratoare care păcălesc câinii antrenați ai poliției

BBC a descoperit și constructori kurzi dispuși să construiască spații secrete pentru ascunderea țigărilor ilegale. Unul dintre aceștia a trimis un videoclip cu un mecanism ingenios, asemănător unui automat de țigări ascuns în tavan, care cobora pachetele la apăsarea unui buton. Lucrarea, de 6.000 de lire, era garantată, spunea el, să păcălească și câinii special antrenați ai autorităților.

În timp ce jurnaliștii au cercetat cine sunt „proprietarii” acestor magazine, a ieșit la iveală o rețea amplă de directori fictivi. Numele care apărea cel mai des era Hadi Ahmad Ali, un bărbat din Birmingham, de origine irakiană, trecut ca administrator a peste 50 de afaceri: magazine, frizerii, spălătorii. Contactat sub acoperire, acesta a confirmat că magazinul din Crewe nu era al lui, dar că putea păstra actele pe numele său pentru o taxă lunară între 250 și 300 de lire. El a menționat că mai are șase-șapte magazine în Hull și alte orașe.

BBC a aflat ulterior că, în octombrie 2024, Ahmad Ali avea interdicție timp de cinci ani să ocupe funcții de conducere, după ce a fost implicat în vânzări de țigări ilegale, inclusiv către un minor, și condamnat cu o pedeapsă de șase luni cu suspendare. Confruntat din nou, el a negat orice implicare și a spus că a cerut eliminarea numelui său din registre.

Un purtător de cuvânt al Companies House a precizat că instituția „dispune acum de puteri extinse pentru a colabora cu autoritățile și a sprijini investigațiile privind activități criminale”.

Numele lui Hadi Ahmad Ali a fost asociat și cu un alt „director fantomă”, Ismael Ahmedi Farzanda, responsabil pentru 25 de mini-marketuri. Documentele arată că cei doi au fost implicați în aceleași afaceri, în unele cazuri preluând unul de la celălalt conducerea formală.

Contactat de jurnaliști, Farzanda a admis că își pune numele pe acte pentru alții și că un „contabil” se ocupă de plăți și documente, precizând că nu are nicio obiecție ca magazinele să vândă țigări ilegale. Singura lui cerință: dacă reporterul ar fi prins, să-l anunțe pentru a putea „schimba numele” în acte.

Farzanda fusese amendat în august cu 4.500 de lire, după ce într-un magazin pe numele lui, în Lancashire, s-au vândut vape-uri ilegale unui minor de 14 ani. În total, 17 magazine înregistrate pe numele celor doi au fost percheziționate din 2021, iar marfă de contrabandă a fost confiscată.

Deși în acte figurează ca provenind din Iran, Farzanda le-a spus reporterilor că este din districtul Sharazoor, Irak, adăugând că mulți kurzi sosiți pe bărci în Marea Britanie pretind a fi iranieni, sperând astfel la șanse mai mari de azil.

”O metodă clasică de evitare a taxelor și a controalelor”

Documentele analizate de BBC au arătat un tipar suspect: companiile se înființau, se dizolvau după un an și reapăreau cu mici variații de nume sau de date de naștere ale directorilor. „Aceasta este o metodă clasică de evitare a taxelor și a controalelor”, a explicat expertul financiar Graham Barrow. Potrivit lui, rețeaua celor patru directori identificați prezintă „toate indiciile unei organizații criminale”.

Reporterii au fost în peste 12 magazine din această rețea, toate situate în zone defavorizate din orașe precum Blackpool, Bradford, Huddersfield și Hull. În aproape toate, s-au vândut țigări de contrabandă la circa 4 lire pachetul, comparativ cu prețul legal de 16 lire.

Un muncitor kurd dintr-un magazin din Blackpool, asociat rețelei, a declarat că lucra 14 ore pe zi pentru 60–65 de lire. Deși magazinul fusese percheziționat de trei ori, el a spus că autoritățile „iau țigările și pleacă”, iar când e întrebat cine e, dă numele unui cântăreț kurd celebru.

Alt lucrător, într-un magazin din Salford, a spus că nu are încă depusă cererea de azil: „Suntem toți pierduți aici și nu știm ce să facem.”

Guvernul britanic afirmă că a crescut cu 51% numărul raziilor și că amenzile pentru angajarea ilegală ajung acum la 60.000 de lire per persoană. Shabana Mahmood a precizat că autoritățile „au confiscat milioane de lire în bunuri neautorizate, au interzis directori corupți și au expulzat peste 35.000 de persoane fără drept de ședere în Regatul Unit.”