„Seismic”, un „cutremur socio-politic”, „un moment de cotitură pentru Germania” – așa a fost descris de analiști politici și de sursele de presă internaționale momentul victoriei partidui german de extremă dreapta, AfD, relatează BBC. Dar ce înseamnă victoria acestei formațiuni eurosceptice și pro-ruse pentru viitorul electoral al Germaniei dar și al Europei? Tendința pare să fie clară.
Saxonia-Anhalt este unul dintre cele mai mici land-uri ale Germaniei. Ca populație, ea are 1,7 milioane din cei 59 de milioane de votanți eligibili germani.
Cât de semnificativ poate fi rezultatul din această regiune, în condițiile în care AfD oricum nu a reușit să obțină o majoritate pentru a guverna land-ul, chiar dacă a câștigat categoric alegerile.
Răspunsul este: Foarte semnificativ.
În primul rând, chiar dacă votul a avut loc la nivel regional, el va afecta și nivelul național. Victoria AfD pune și mai multă presiune pe coaliția de guvernare de la Berlin, deja puternic afectată de multiple crize.
Ar putea inclusiv să fie „ultimul cui în sicriul” politic al cancelarului Friedrich Merz, deja foarte nepopular după doar un an și jumătate de guvernare.
Situația din Saxonia-Anhalt nu va face decât să slăbească și să distragă și mai mult Germania, cea mai mare economie europeană, într-o perioadă de mare criză continentală și globală, în timp ce Europa se străduiește să mențină îndiguită o Rusie agresivă și în timp ce capriciile „tarifare” ale lui Donald Trump zguduie economia globală.
Victoria extremiștilor de dreapta pune Germania și în fața unei discuții istorice importante. Este pentru prima dată când neofasciștii câștigă alegeri aici, după 1945.
Autoritățile germane au desemnat deja partidul ca fiind anti-democratic, iar mai multe facțiuni din interiorul formațiunii, inclusiv în Saxonia-Anhalt, au fost desemnate extremiste de dreapta.
Este cunoscut deja că AfD-ul este foarte popular în fosta RDG, însă acum câștigă în sondaje și la nivel național.
Rusia și Trump, încântați de rezultat
Mainstream-ul politic german pare că a eșuat în fața alegătorilor, iar micuța regiune germană face valuri și în afara Germaniei.
Președintele SUA a scris și el pe rețeaua sa, Truth Social, duminică.
Mesajul anti-imigrație și anti-woke al AfD, construit în jurul ideii „Germania pentru germani”, seamănă foarte mult cu discursul MAGA al lui Donald Trump. La fel ca mai multe alte partide naționaliste din Europa, AfD împrumută masiv din strategia politică a lui Trump: atacă presa tradițională, pune sub semnul întrebării imparțialitatea judecătorilor și promite să „facă Germania măreață din nou”.
Este, însă, interesant că președintele american este rareori pomenit în campaniile electorale din Europa. Politicienii sunt foarte conștienți cât de nepopular este Trump în rândul alegătorilor europeni.
Duminică seara, la scurt timp după mesajele lui Donald Trump de pe rețelele sociale, a reacționat și Kirill Dmitriev, unul dintre acoliții lui Putin și un personaj influent în arhitectura dictaturii de la Kremlin. El a descris rezultatul AfD drept „istoric”, guvernul federal german drept „discreditat”, iar pe cancelarul Friedrich Merz drept „umilit”, comparându-l cu Keir Starmer, precedentul prim-ministru britanic, care s-a văzut obligat să demisioneze în această vară.
Ce interes ar putea avea Rusia în alegerile regionale din Germania și ce legătură are ironia lui Dmitriev la adresa Marii Britanii?
Guvernul german este cel mai mare donator individual de ajutoare pentru Ucraina, iar Marea Britanie a furnizat guvernului ucrainean rachete despre care se știe că au fost folosite pentru atacuri în interiorul teritoriului rus. Acest lucru a provocat furie la Moscova.
AfD, în schimb, are o poziție destul de favorabilă Rusiei. Partidul vrea oprirea ajutorului militar pentru Ucraina, ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și reluarea importurilor de energie rusească, mult mai ieftină. Industria germană, mare consumatoare de energie, a suferit o lovitură economică puternică după ce Germania a renunțat la importurile de energie din Rusia.
Atitudinea mai conciliantă a AfD față de Rusia are și un alt avantaj electoral în estul Germaniei, care rămâne considerabil mai sărac decât vestul țării. Și asta în ciuda faptului că Germania a cheltuit între 2.300 și 3.000 de miliarde de euro, în funcție de estimări și de includerea inflației, pentru integrarea fostei RDG, după căderea Zidului Berlinului în 1989.
Saxonia-Anhalt este cea mai săracă regiune a Germaniei, iar acolo, la fel ca în mare parte din estul țării, alegătorii manifestă adesea ceea ce germanii numesc „Ostalgie”, adică nostalgia pentru vremurile considerate comparativ mai stabile din perioada RDG.
Ce înseamnă rezultatul pentru Europa
Și Uniunea Europeană a urmărit îndeaproape scrutinul din Saxonia-Anhalt. Următoarele 12 luni vor aduce un sezon electoral extrem de încărcat în UE, cu alegeri așteptate în țări importante precum Franța, Italia, Spania și Polonia. La Bruxelles există temeri că partidele „extremiste”, atât de stânga, dar mai ales de dreapta, ar putea obține câștiguri importante în mai multe state.
Liderul partidului naționalist spaniol Vox, Santiago Abascal, a scris pe Twitter că victoria AfD în Saxonia-Anhalt reprezintă „o mare speranță pentru Germania și pentru Europa”.
În schimb, ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, aliat al președintelui Emmanuel Macron, a avertizat că „este un moment grav pentru Europa să vedem extrema dreaptă câștigând alegeri regionale în Germania”.
Nici AfD, nici celelalte partide europene descrise drept „extremă dreapta” sau „dreaptă radicală” nu acceptă aceste etichete. De asemenea, există diferențe importante între ele în privința tonului și a programelor politice. Rassemblement National din Franța, condusă de Marine Le Pen, a exclus AfD din grupul său din Parlamentul European în urmă cu doi ani, considerând partidul german prea „radical”.
Ceea ce tind să aibă în comun aceste formațiuni este opoziția față de imigrație și un discurs puternic naționalist. Iar acest lucru îngrijorează serios UE.
Fie că sloganul este „Germania pe primul loc”, „Italia pe primul loc” sau „Franța pentru francezi!”, la Bruxelles există temerea că ascensiunea partidelor naționaliste slăbește coeziunea europeană într-un moment în care evoluțiile externe fac unitatea mai necesară ca oricând.
Partide naționaliste precum AfD sau Liga din Italia tind să fie profund eurosceptice. UE susține, însă, că Europa trebuie să rămână unită pentru a putea face față, de exemplu, presiunilor exercitate de Donald Trump sau pentru a proteja eficient companiile europene de produsele chinezești vândute la prețuri de dumping.
Și oficialii europeni din domeniul apărării avertizează că fisurile în regimul sancțiunilor împotriva Rusiei sau slăbirea angajamentului unor țări față de NATO, așa cum se observă, de exemplu, în cazul RN-ului lui Marine Le Pen sau al AfD, nu fac decât să încurajeze regimul de la Kremlin.
Șefii serviciilor de securitate spun că statele europene trebuie să rămână unite pentru a opri Rusia în Ucraina. În caz contrar, Kremlinul ar putea fi tentat să atace teritorii NATO, precum statele baltice. Problema este că alegătorii europeni sunt foarte conștienți de aceste amenințări externe și de efectele lor asupra vieții cotidiene.
Ei sunt îngrijorați de consecințele războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, de degradarea serviciilor medicale și de diminuarea siguranței economice pentru ei și familiile lor. Imigrația necontrolată și siguranța pe străzi sunt, de asemenea, preocupări majore.
Aici devine cu adevărat important rezultatul alegerilor din Saxonia-Anhalt. Este un avertisment roșu pentru partidele tradiționale, dar și pentru structuri precum sistemul judiciar și serviciile de securitate, pe care AfD le respinge drept parte a unui „establishment” preocupat doar de propriile interese.
Sloganul de campanie al AfD în Saxonia-Anhalt a fost optimistul „Totul este posibil!”, însoțit de promisiunea de a-i face din nou pe germani să se simtă mândri de țara lor. Până acum, AfD nu a fost testat la guvernare, rămâne de văzut dacă va putea să obțină puterea și ce va face cu ea.