Capcană politică sub forma unui pesticid pentru Emmanuel Macron. Președintele, în fața unei decizii care va diviza Franța

Un pesticid supranumit „ucigașul de albine” divizează Franța. De o parte sunt ecologiștii și medicii, în special din zonele urbane, care cer interzicerea lui, iar de cealaltă parte se află fermierii influenți, din regiunile rurale, care doresc să-l folosească. Consiliul Constituțional al Franței este așteptat să ia o decizie cu privire la acetamiprid marți — o hotărâre urmărită cu interes inclusiv de președintele Emmanuel Macron. Acesta este prins la mijloc, într-o capcană politică, deoarece, indiferent dacă va decide să promulge sau nu legea, decizia l-ar putea costa la următoarele alegeri, relatează Politico.

Chiar și de la casa sa de vacanță din Fort de Brégançon, președintele Emmanuel Macron va fi cu ochii pe o sentință cheie, așteptată marțea viitoare, în privința unui pesticid controversat, supranumit „ucigașul albinelor”, scrie Politico. 

Miza nu este una tehnică obscură. De fapt, ea scoate la iveală o fractură majoră în politica franceză, între puternicul sector agricol și cetățenii mai ecologiști, îngrijorați de efectele pesticidelor asupra polenizatorilor și a sănătății umane.  

2 milioane de francezi vor interzicerea pesticidului

Provocarea lui Macron este că se află prins politic între alegătorii ecologiști — adesea din zonele metropolitane — și fermierii influenți din regiunile rurale, în timp ce centriștii săi liberali dau semne de slăbiciune, iar Adunarea Națională de extremă dreapta a lui Marine Le Pen vizează președinția în 2027.

Curtea Constituțională a Franței urmează să decidă joi dacă un proiect de lege care include reevaluarea utilizării acetamipridului, analizat pentru efectele sale asupra sistemului nervos al albinelor și al oamenilor, este conform din punct de vedere constituțional.

Este o procedură de rutină, care se aplică fiecărui proiect de lege, însă în acest caz atrage o atenție neobișnuită, după ce o petiție online care cere abrogarea legii a devenit virală.

Până marți, peste 2 milioane de cetățeni francezi semnaseră o petiție inițiată de Eléonore Pattery, o studentă de 23 de ani din Bordeaux, care solicită „abrogarea imediată” a așa-numitei legi Duplomb, denumită după senatorul conservator care a propus legea. Petiția, găzduită pe un portal guvernamental, poate declanșa o dezbatere parlamentară, dar nu obligă parlamentarii să ia măsuri.

Dezbaterea din jurul acetamipridului a pus Franța — și pe Macron — într-o situație dificilă.

În 2018, Uniunea Europeană a interzis trei neonicotinoide, un grup de insecticide din care face parte și acetamipridul, din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru polenizatori, cum ar fi albinele. Totuși, acetamipridul în sine nu a fost interzis, fiind considerat mai puțin toxic pentru albine și având o descompunere mai rapidă în sol.

Franța, dorind să își asume un rol de lider ecologic în UE, a mers mai departe decât vecinii săi și a interzis acetamipridul oricum.

Însă ecuația politică s-a schimbat. La fel ca multe alte țări europene, Franța s-a confruntat cu un val de nemulțumiri venite din partea fermierilor din întreaga țară. Aceștia denunță ceea ce consideră a fi taxe și reglementări excesive și susțin că interdicții precum cea asupra acetamipridului i-au pus într-un dezavantaj competitiv.

Pe măsură ce alegerile europene se apropiau anul trecut, guvernul francez a încercat să pară empatic față de cauza fermierilor.

„Obiectivul reducerii utilizării pesticidelor nu ar trebui să-i lase pe fermieri neajutorați și fără soluții. În cele din urmă, nimeni nu ar avea de câștigat — nici mediul, nici sănătatea și nici agricultura”, declara atunci fostul premier Gabriel Attal, acum lider al partidului lui Macron, Renaissance.

Legea Duplomb

Legea Duplomb reflectă această schimbare de direcție, în favoarea revendicărilor fermierilor. Proiectul de lege urmărește să le ușureze povara, nu doar prin reintroducerea acetamipridului, ci și prin relaxarea regulilor privind construirea și extinderea fermelor mari de animale. Este susținut atât de guvern, cât și de principalele organizații agricole din Franța, FNSEA și Jeunes Agriculteurs, care au jucat un rol important în elaborarea legislației.

În timpul protestelor, se aștepta ca fermierii să primească sprijin public larg — ei sunt adesea văzuți ca fiind esențiali pentru interesele de bază ale Franței și ca una dintre ultimele redute ale vieții rurale într-o țară tot mai urbanizată.

De data aceasta însă, opinia publică pare să fie împotriva lor. 

Succesul istoric al petiției împotriva Legii Duplomb a fost alimentat de susținerea unor celebrități, vedete de cinema și influenceri.

Semnatarii trebuie să se autentifice printr-o platformă guvernamentală securizată, folosită pentru taxe sau servicii de sănătate, ceea ce asigură că fiecare persoană poate semna o singură dată. Un sondaj publicat luna trecută de institutul francez de sondare a opiniei publice Cluster17 a arătat că 61% dintre respondenți se opun proiectului de lege — 41% dintre aceștia se opun ferm. Doar 33% s-au declarat „oarecum în favoare” sau „puternic în favoare”.

Știința din spatele toxicității acetamipridului este contestată. În 2024, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a propus reducerea drastică a dozei zilnice recomandate, invocând „incertitudini majore” legate de efectele substanței asupra dezvoltării sistemului nervos — fără a cere totuși interzicerea acesteia.

Ordinul Național al Medicilor din Franța s-a pronunțat împotriva Legii Duplomb, afirmând într-un comunicat că „îndoiala nu este rezonabilă atunci când vine vorba de substanțe care pot expune populația la riscuri majore: tulburări de neurodezvoltare, cancere pediatrice, boli cronice”.

Unele studii de laborator și pe animale sugerează că acetamipridul poate provoca deteriorarea ADN-ului sau poate acționa ca disruptor hormonal — ambele fiind potențiale căi de apariție a cancerului — însă Agenția pentru Protecția Mediului din SUA a concluzionat că este „puțin probabil să fie cancerigen pentru oameni”.

O capcană politică

Macron a amânat să răspundă petiției virale până după decizia Consiliului Constituțional.

Două contestații constituționale au fost depuse împotriva legii — una invocând drepturile de mediu, cealaltă criticând procedura accelerată folosită pentru a evita dezbaterea în Adunarea Națională.

Dacă instanța constituțională aprobă Legea Duplomb, Emmanuel Macron va rămâne cu puține opțiuni. Deoarece petiția a depășit pragul de 500.000 de semnături, aceasta ar putea declanșa o dezbatere parlamentară — deși nu există obligația de a organiza un nou vot, întrucât legea a fost deja adoptată.

Macron ar putea, de asemenea, să aleagă să nu promulge legea — o mișcare extrem de rară, care l-ar putea expune la acuzații că sfidează autoritatea legislativului.

Indiferent de rezultat, controversa va continua, cel mai probabil, să-l bântuie pe președintele Franței. Chiar și în interiorul propriei tabere, diviziunile sunt clare: la votul final de luna trecută, 26 dintre cei 176 de deputați din coaliția tripartită care îl susține pe Macron au votat împotriva proiectului de lege, în timp ce 15 s-au abținut.