Măsurile anunțate miercuri de Donald Trump împotriva companiilor Rosneft și Lukoil reprezintă primele sancțiuni anti-Rusia ale actualei administrații americane, de la revenirea lui Donald Trump la putere, notează The Guardian.
Sancționarea celor mai mari două companii petroliere din Rusia semnalează o schimbare majoră în abordarea lui Trump față de războiul purtat de regimul lui Vladimir Putin în Ucraina, adaugă publicația citată.
Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a declarat că sancțiunile erau necesare „din cauza refuzului lui Putin de a pune capăt acestui război fără sens” și pe seama faptului că Rosneft și Lukoil sunt responsabile de finanțarea „mașinii de război” a Rusiei.
Bessent a adăugat că Statele Unite sunt pregătite să ia și alte măsuri menite să determine Rusia să pună capăt conflictului.
Trump a calificat sancțiunile drept „extraordinare”, dar experții rămân divizați cu privire la forțarea lui Putin, pe această cale, să încheie războiul și să vină la masa negocierilor.
Ce sancțiuni a anunțat Trump la adresa companiilor rusești
Sancțiunile anunțate vor îngheța toate activele din SUA aparținând Rosneft și Lukoil.
Companiilor și persoanelor fizice din SUA li se interzice să facă afaceri cu acestea.
Restricțiile se extind, de asemenea, asupra a zeci de filiale ale Rosneft și Lukoil.
În plus, SUA amenință cu sancțiuni secundare instituțiile financiare străine care fac afaceri cu Rosneft și Lukoil.
Sunt astfel vizate băncile care facilitează vânzările de petrol rusesc în China, India și Turcia.
Rosneft și Lukoil sunt cele mai mari două companii petroliere din Rusia și sunt responsabile pentru aproape jumătate din exporturile de țiței ale țării, potrivit Bloomberg.
Ambele companii au fost sancționate de Marea Britanie săptămâna trecută.
De asemenea, statele UE au decis adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni la adresa Moscovei.
De ce SUA impun sancțiunile acum
În campania electorală din 2024, Trump a afirmat că va pune capăt războiului din Ucraina „în 24 de ore” dacă va fi ales.
Întors la Casa Albă, miliardarul a constatat că sarcina este mai dificilă decât își imaginase.
Abordarea sa față de conflictul declanșat de Kremlin s-a schimbat de mai multe ori de la începutul celui de-al doilea mandat.
Astfel, Trump a estimat luna trecută că Ucraina ar putea recâștiga toate teritoriile pierdute în urma invaziei declanșate în 2022.
Însă după discuția telefonică cu Putin și după dialogul față în față cu Volodimir Zelenski la Washington, președintele SUA a spus războiul ar trebui înghețat pe actualele linii de front, optând implicit pentru împărțirea regiunii Donbas în așa fel încât cea mai mare parte rămâne sub control rus.
Săptămâna aceasta, Trump a suspendat demersurile pentru un al doilea summit cu Putin, pe seama inflexibilității de care a dat dovadă partea rusă în ceea ce privește condițiile pentru o ipotetică pace în Ucraina.
„De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversații bune, dar apoi nu se ajunge nicăieri”, a spus Trump, miercuri.
Președintele SUA a rezistat până în prezent presiunilor din partea membrilor Congresului, de a impune sancțiuni suplimentare Moscovei.
Însă refuzul Rusiei de a-și schimba poziția și lobby-ul susținut din partea europenilor par să fi pus capăt răbdării lui Trump.
Cât de eficiente sunt sancțiunile SUA asupra Rosneft și Lukoil
Impozitele pe industria energetică reprezintă aproximativ un sfert din bugetul Rusiei, iar sancțiunile suplimentare vor contribui la restrângerea și mai mare a capacității Rosneft și Lukoil de a face afaceri, generând astfel o presiune suplimentară asupra lui Putin.
Marshall Billingslea, funcționar al Trezoreriei în timpul primului mandat al lui Trump, crede că sancționarea băncilor care fac afaceri cu cele două companii rusești este una dintre cele mai importante sancțiuni anunțate, deoarece îngreunează importul de țiței rusesc.
„Chiar dacă rafinăriile din India, China și Turcia vor să continue să cumpere, băncile lor ar putea spune 'nu'”, a subliniat el.
Thomas Graham, membru al Consiliului pentru Relații Externe, este mai circumspect.
El a spus pentru Bloomberg că „dacă crede că acest lucru va duce la o schimbare radicală în comportamentul Kremlinului sau în politica lui Putin, Casa Albă se amăgește”.
„Sancțiunile funcționează lent, iar Kremlinul s-a priceput foarte bine să le ocolească”, a arătat Graham.
În cele din urmă, impactul noilor măsuri va depinde de cât de insistente vor fi SUA în aplicarea sancțiunilor la adresa instituțiilor financiare care fac afaceri cu Rosneft și Lukoil.
Administrația Biden a ales să nu sancționeze cele două companii din cauza temerilor că o astfel de măsură ar putea crește costurile energiei, într-un moment în care inflația în creștere era în sfârșit ținută sub control.
Experții spun că promisiunea din campania electorală a lui Trump de a menține prețurile la benzină la un nivel scăzut și de a gestiona criza costului vieții ar putea dilua impactul noilor sancțiuni, dacă acestea vor începe să afecteze dramatic prețul petrolului.
Ce urmează după sancțiunile SUA
Aliații Ucrainei continuă să-l preseze pe Trump către alte căi de sprijin pentru Ucraina.
Între acestea se numără planul finanțarea a apărării Ucrainei prin utilizarea activelor rusești înghețate la începutul războiului.
În această săptămână, liderii UE ar trebui să aprobe un împrumut fără dobândă în valoare de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat cu activele rusești înghețate în Europa.
Relatări recente sugerează că SUA s-au distanțat de susținerea unui astfel de plan.
Volodymyr Zelenski continuă, de asemenea, să facă presiuni asupra SUA pentru a obține arme cu rază lungă de acțiune care ar putea lovi adânc în interiorul Rusiei.
Eforturile de a obține rachete Tomahawk au fost zădărnicite după ce Trump a purtat o convorbire telefonică cu Putin, înainte de a se întâlni cu liderul ucrainean.
Miercuri, Wall Street Journal a relatat că administrația Trump ar permite Ucrainei să utilizeze rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, furnizate de aliați, pentru atacuri în interiorul Rusiei.
În cel mai recent caz, ar fi vorba de rachetele de croazieră Storm Shadow furnizate de britanici, utilizate recent într-un atac asupra unei fabrici chimice din Bryansk.
Însă Trump a scris pe rețeaua sa, Truth Social, că „SUA nu au nicio legătură cu aceste rachete, indiferent de proveniența lor sau de ceea ce face Ucraina cu ele”.