Inflația din zona euro a fost confirmată vineri la 2,8% pentru luna iunie, marcând prima scădere din acest an și oferindu-i Băncii Centrale Europene un argument venit la momentul potrivit pentru a menține neschimbată rata dobânzii la facilitatea de depozit, la 2,25%, la reuniunea de săptămâna aceasta, scrie Euronews.
Cifrele finale publicate vineri de Eurostat au arătat o încetinire a inflației anuale, de la 3,2% în mai la 2,8% în iunie – prima scădere de când prețurile au început să accelereze în ianuarie –, cu mai puțin de o săptămână înainte ca Consiliul guvernatorilor BCE să anunțe joi decizia de politică monetară și să stabilească dacă prima majorare de dobândă din ultimii aproape trei ani, operată în iunie, ar trebui urmată de încă una.
Detaliile raportului înclină spre o pauză.
Inflația de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul, a încetinit de la 2,6% la 2,4%, inflația din energie s-a temperat de la 10,8% la 8,5%, iar cea din servicii a scăzut de la 3,5% la 3,2%, rata generală fiind în scădere în 22 dintre cele 27 de state membre ale UE.
Dintre cele patru mari economii ale zonei euro, Germania s-a situat la 2,4%, Franța la 2%, Italia la 3%, iar Spania la 3,6%.
Cifrele contează prin prisma a ceea ce s-a întâmplat înainte.
În iunie, BCE a majorat rata dobânzii la facilitatea de depozit de la 2% la 2,25%, prima creștere din ultimii aproape trei ani, după ce războiul din Iran împinsese inflația din zona euro la 3,2% în mai, cel mai ridicat nivel din septembrie 2023.
Un război reaprins în Iran
Complicația este că șocul din spatele acelei majorări a revenit.
Prețul petrolului s-a apropiat de 120 de dolari pe baril în martie, înainte de a coborî în jurul valorii de 72 de dolari în urma unui acord de pace interimar de la finalul lunii iunie, însă armistițiul s-a destrămat serios luna aceasta.
Statele Unite și Iranul au făcut schimb de noi lovituri, Teheranul a atacat nave comerciale și a amenințat exporturile energetice ale regiunii, în timp ce Washingtonul a reimpus sancțiuni și și-a intensificat blocada navală, ceea ce a împins prețul țițeiului Brent înapoi la 87 de dolari pe baril, vineri.
Această reescaladare a readus în discuție posibilitatea unei majorări-surpriză joi, potrivit ING, deși banca se așteaptă în continuare ca BCE să mențină dobânzile neschimbate, considerând că o a doua creștere este mai probabilă în septembrie.
În plus, ședința din iulie nu este una în care se prezintă prognoze, ceea ce le oferă decidenților un pretext pentru a aștepta proiecțiile economice actualizate înainte de a lua noi măsuri.
Ce a semnalat Lagarde
Vorbind în urmă cu câteva săptămâni la forumul BCE de la Sintra, președinta instituției, Christine Lagarde, a insistat că majorarea din iunie nu a fost o „majorare de asigurare”, ci un răspuns la o problemă reală de inflație. Ea a subliniat că proiecțiile BCE arată o revenire a inflației la ținta de 2% abia la finalul lui 2027, și doar dacă politica monetară va fi înăsprită și mai mult.
Lagarde a refuzat totodată să se angajeze în avans pe o anumită direcție de politică monetară, afirmând că „nu se pune problema unor indicații prospective” (forward guidance) și că deciziile vor continua să fie luate de la o ședință la alta, ghidate de datele economice noi.
BCE rămâne singura mare bancă centrală occidentală care a trecut efectiv la fapte.
Rezerva Federală americană a menținut în iunie rata dobânzii de referință neschimbată, în intervalul 3,50%–3,75%, la prima reuniune condusă de Kevin Warsh în calitate de președinte, deși tonul său agresiv (hawkish) a neliniștit piețele.
Și Banca Angliei și-a menținut dobânda de referință neschimbată, la 3,75%, în urma unui vot de 7 la 2, doi dintre decidenți preferând o majorare la 4,0%, în timp ce Banca Japoniei și-a ridicat rata de politică monetară la un maxim al ultimilor 31 de ani, de 1,0%.