Deși România a recuperat o mare parte din decalajul economic față de Uniunea Europeană în ultimii ani, diferențele dintre regiuni rămân foarte mari, iar tranziția către un model de creștere bazat pe productivitate și inovare este frânată de probleme structurale, avertizează Comisia Europeană în cel mai recent raport de țară.
Executivul UE arată că Bucureștiul depășește media UE în ceea ce privește productivitatea muncii, în timp ce regiunea Nord-Est se situează la doar 40% din nivelul european, iar infrastructura deficitară, investițiile insuficiente în cercetare și inovare, lipsa forței de muncă calificate și întârzierile în implementarea proiectelor europene continuă să afecteze competitivitatea economiei românești.
În 2022, productivitatea muncii (PIB pe oră lucrată) în România era de 70% din media UE, însă în regiunea Capitalei aceasta depășea semnificativ media europeană, ajungând la 130%. În schimb, cea mai săracă regiune, Nord-Est, se situa la doar 40% din media UE.
Aceste diferențe regionale au dus la divergențe în ceea ce privește veniturile și inegalitatea la nivelul țării. De asemenea, ele au accentuat provocările demografice legate de migrația populației și declinul demografic. Deficiențele importante ale infrastructurii de transport, atât rutiere, cât și feroviare, au contribuit la disparitățile regionale în materie de investiții, inovare, creștere economică și creare de locuri de muncă.
În plus, cele trei regiuni care se învecinează cu Ucraina (Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est) se confruntă cu provocări suplimentare, inclusiv afluxul de persoane strămutate, perturbări ale comerțului, preocupări de securitate și deteriorarea fondului locativ, a sistemului de sănătate și a serviciilor sociale.
Deși investițiile realizate prin politica de coeziune și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar trebui să contribuie, în timp, la reducerea acestor disparități regionale, acestea rămân o provocare majoră pentru autorități, avertizează Comisia Europeană.
Risc major de sărăcie și excluziune socială
Sărăcia și excluziunea socială rămân printre cele mai grave probleme ale țării, în special în mediul rural și în rândul grupurilor vulnerabile. Comisia Europeană arată că procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut semnificativ în ultimii ani, însă, la 27,4%, rămâne mult peste media UE de 20,8%.
Diferențele dintre mediul rural și urban sunt printre cele mai mari din Uniune, iar riscul de sărăcie este deosebit de ridicat în rândul persoanelor cu educație redusă, al lucrătorilor independenți, al vârstnicilor, al persoanelor cu dizabilități și al romilor. Bruxellesul recomandă extinderea și eficientizarea sistemului de protecție socială și îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, educație și ocupare, în special pentru comunitățile dezavantajate.
Portrivit Comisiei, tranziția României către un model de creștere mai productiv continuă să fie împiedicată de obstacole importante de competitivitate. Până în prezent, recuperarea decalajelor economice s-a bazat în mare măsură pe costurile mai reduse ale forței de muncă și pe progresul tehnologic susținut de investițiile străine.
Pe viitor, o creștere mai rapidă a productivității va necesita investiții interne mai ample în inovare și tehnologie, în special în întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), pentru a permite economiei să urce în lanțurile valorice europene. De asemenea, va fi esențială îmbunătățirea capacității administrative.
Avertisment major privind întârzierea reformelor și a investițiilor
Raportul arată că întârzierile repetate în implementarea marilor programe europene, inclusiv a PNRR, reprezintă un simptom clar al agilității și eficienței insuficiente a administrației publice în planificarea, organizarea și implementarea proiectelor complexe de politici publice.
Comisia constată că investițiile companiilor au stagnat în ultimii ani, iar performanța în materie de inovare rămâne slabă.
Această situație este cauzată de nivelul redus al cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, atât în sectorul privat, cât și în cel public, precum și de un cadru instituțional fragmentat.
Creșterea productivității și inovarea sunt afectate de numărul redus de absolvenți de studii superioare, deficitul de lucrători și cercetători calificați și nivelul insuficient al competențelor. Adoptarea tehnologiilor digitale de către firme s-a îmbunătățit, însă rămâne sub media UE, iar utilizarea instrumentelor digitale avansate este încă inegală.
Industria și oportunitățile de diversificare
România are o poziție solidă în anumite activități manufacturiere cu valoare adăugată ridicată, însă potențialul de diversificare nu este valorificat.
Țara a ajuns la un nivel intermediar în lanțurile valorice globale, în special în industria auto și în producția de echipamente industriale. Totuși, ponderea industriei în PIB a scăzut constant în ultimul deceniu, mai ales în sectoarele intensive energetic și în forță de muncă, unde costurile au crescut semnificativ.
În timp ce investițiile în energie curată și decarbonizare ar putea contribui la reducerea prețurilor la energie, sunt necesare reforme suplimentare pentru dezvoltarea altor sectoare economice cu valoare adăugată mare și potențial inovator, precum tehnologia informației și comunicațiilor (IT&C), care a înregistrat o creștere constantă și ar putea ajuta România să își diversifice economia.
Piața muncii din România, una dintre cele mai vulnerabile
Comisia consideră că piața muncii din România s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar rămâne una dintre cele mai slabe din UE din cauza participării reduse la muncă, a disparităților regionale și a problemelor demografice.
Rata de ocupare a forței de muncă este printre cele mai mici din UE. În 2025, aceasta a ajuns la 69%, mult sub media europeană de 76,1% și sub ținta națională pentru 2030, de 74,7%.
De asemenea, un semnal îngrijorător este creșterea șomajului. Aceasta a urcat la 6,1%, ușor peste media UE (6%), iar șomajul de lungă durată este, de asemenea, peste media europeană.
Femeile, tinerii și persoanele cu dizabilități sunt insuficient reprezentate pe piața muncii, ceea ce limitează creșterea economică și productivitatea.
Diferențele regionale sunt foarte mari atunci când vine vorba de locurile de muncă disponibile. În 2025, rata de ocupare era de 81,1% în regiunea București-Ilfov, dar de doar 61,7% în Sud-Vest Oltenia, o diferență de aproape 20 de puncte procentuale. Există o puternică diferență între mediul urban și cel rural. În orașe, rata de ocupare era de 79,6%, în timp ce în mediul rural doar 60,7%.
România are cea mai mare pondere a lucrătorilor din agricultură din UE. Aproximativ 23% dintre angajați lucrează în agricultură, față de niveluri mult mai reduse în majoritatea statelor europene.
Munca pe cont propriu este foarte răspândită în mediul rural, unde aproape o treime dintre lucrători (32,1%) sunt independenți, activând adesea în agricultura de subzistență sau în mici activități comerciale.
Lipsa diversificării economice, transportul public slab și accesul limitat la educație în mediul rural contribuie la menținerea acestor decalaje.
Raportul Comisiei Europene arată că sistemul de educație din România are nevoie de reforme susținute pentru a crește competitivitatea pe termen lung și pentru a reduce inegalitățile sociale, în condițiile în care persistă probleme structurale majore.
Performanțe slabe la competențe de bază
Peste 40% dintre elevii de 15 ani din România nu ating nivelul minim la matematică, citire și științe, mult peste media Uniunii Europene. România se află constant printre ultimele state din UE la rezultatele testelor PISA. În plus, doar o mică parte dintre elevi ajung la niveluri avansate de performanță, ceea ce limitează dezvoltarea viitoare a inovării.
Există disparități foarte mari între mediul urban și cel rural, printre cele mai ridicate din UE. Elevii din mediul rural și din familii sărace obțin rezultate semnificativ mai slabe. De asemenea, segregarea educațională afectează puternic copiii romi și pe cei cu dizabilități.
Participarea la educația timpurie este mult sub media UE, în jur de 76% față de 95%. În mediul rural și în comunitățile rome accesul este și mai redus. Lipsa infrastructurii și a personalului limitează extinderea și calitatea acestui nivel de educație.
Rata părăsirii timpurii a școlii este de 15,5%, aproape dublă față de media UE. Fenomenul este mai accentuat în mediul rural și în rândul grupurilor vulnerabile. Deși programele finanțate din fonduri europene au efecte pozitive, acestea nu acoperă încă suficient problema.
Pregătirea profesorilor este neuniformă, iar sistemul de mentorat pentru debutanți este slab implementat. Există deficit de cadre didactice, în special în mediul rural și la disciplinele STEM. Formarea continuă nu răspunde întotdeauna nevoilor reale din sistem.
Învățământul profesional (VET) are o relevanță redusă din cauza lipsei practicii în companii. Doar o mică parte dintre elevii din VET au experiență de învățare la locul de muncă. În consecință, rata de angajare după finalizarea acestor studii rămâne sub media UE.
Raportul Comisiei Europene conturează o Românie blocată de dezechilibre structurale profunde. Deși indicatorii macroeconomici și nivelul general de dezvoltare au evoluat pozitiv, diferențele majore dintre regiuni, mediul urban și rural și categoriile sociale vulnerabile rămân extrem de pronunțate, afectând coeziunea economică și socială a țării.