CNN: SUA au fost la un pas să invadeze terestru Iranul pentru a-i captura uraniul. Trump a oprit operațiunea în ultimul moment

Cel mai important general american a făcut, la finalul lunii trecute, o vizită secretă și de urgență la cartierul general al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), în Florida, pentru a primi personal briefinguri despre planurile unei posibile intervenții terestre în Iran. Miza: confiscarea stocurilor de uraniu puternic îmbogățit ale Teheranului, componenta esențială pentru fabricarea unei arme nucleare, au declarat pentru CNN două surse apropiate situației.

Potrivit surselor, briefingurile au fost atât de urgente și sensibile încât generalul Dan Caine, șeful Statului Major Întrunit, a fost nevoit să plece în grabă de la o reuniune a oficialilor NATO din Bruxelles și să se întoarcă peste Atlantic, la Tampa, Florida, pe 19 mai. Caracterul presant al acestor discuții arată cât de aproape a fost administrația americană să aprobe o astfel de operațiune cu risc major.

Un purtător de cuvânt al Statului Major a refuzat să comenteze pregătirile pentru o eventuală intervenție.

Ulterior, Caine l-a informat pe președintele Donald Trump despre opțiunile militare disponibile, a spus una dintre surse.

Trump a oprit operațiunea pe ultima sută de metri

Trump a decis însă să oprească momentan planul după ce a fost avertizat că o astfel de acțiune ar putea provoca represalii severe din partea Iranului, ar prelungi conflictul și ar arunca economia globală într-o nouă perioadă de turbulențe. Potrivit surselor, liderul american și-a exprimat și îngrijorarea cu privire la numărul posibil mare de victime americane.

Planificarea acestei operațiuni a avut loc în paralel cu declarațiile repetate ale lui Trump potrivit cărora SUA și Iranul ar fi aproape de un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încheierea negocierilor privind programul nuclear iranian. Joi, Trump a spus că cele două părți ar putea semna un acord chiar în acest weekend.

Totuși, discuțiile despre trimiterea de trupe terestre în Iran arată cât de aproape au fost Statele Unite de o escaladare masivă.

„Sunt foarte multe riscuri”, a spus una dintre sursele familiarizate cu planurile, adăugând că nu este surprinzător faptul că Trump a ales să nu dea undă verde.

Iranul ar fi pregătit propria „opțiune nucleară” economică

În paralel, Teheranul ar fi pregătit și propria „opțiune nucleară” economică, dacă negocierile cu SUA eșuează și războiul se reia: folosirea rebelilor Houthi din Yemen pentru a bloca strâmtoarea Bab al-Mandab, un punct-cheie pentru comerțul global și pentru transportul maritim spre Marea Roșie.

Un oficial american de rang înalt a transmis vineri pentru CNN o listă cu termenii pe care Washingtonul susține că Iranul i-ar fi acceptat în negocieri: distrugerea și eliminarea materialului nuclear, demontarea programului nuclear, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și oprirea finanțării grupărilor proxy. Abia apoi ar urma ridicarea sancțiunilor.

Versiunea Iranului este însă complet diferită. Presa de stat iraniană susține că Teheranul nu a acceptat să cedeze controlul asupra Strâmtorii Hormuz și cere eliberarea imediată a 24 de miliarde de dolari din fondurile înghețate.

Uraniul Iranului, obiectivul cheie

Asigurarea controlului asupra uraniului puternic îmbogățit rămâne unul dintre principalele obiective ale lui Trump, care nu a fost atins nici prin negocieri, nici prin forță militară.

Deși a sugerat în repetate rânduri că SUA ar putea interveni pentru a-l confisca, Trump a ezitat să aprobe o operațiune care ar putea duce la pierderi mari de vieți omenești în rândul militarilor americani.

Vorbind pentru Fox News despre o altă posibilă opțiune militară - preluarea controlului asupra insulei Kharg, principalul hub de export petrolier al Iranului - Trump a spus joi: „Nu știu dacă America are stomacul pentru asta”.

Totuși, opțiunea unei operațiuni pentru capturarea uraniului nu a fost exclusă complet. Este vorba în special despre cele aproximativ 970 de livre de uraniu îmbogățit aproape la nivel militar.

Frustrarea lui Trump a crescut pe măsură ce Iranul a evitat să se angajeze ferm într-un acord care să presupună renunțarea la acest stoc. Potrivit surselor CNN, materialul este distribuit în mai multe instalații nucleare, în special la Isfahan Nuclear Technology Center, Natanz Nuclear Facility și Fordow Fuel Enrichment Plant, multe dintre ele fiind ascunse adânc în tuneluri subterane.

Experții nucleari sunt sceptici că o operațiune militară americană ar putea identifica și verifica tot uraniul, cu atât mai puțin să îl extragă complet și în siguranță în condiții ostile.

Ultima verificare a International Atomic Energy Agency, făcută în iunie 2025, arăta că materialul era încă în stare gazoasă. La o lună după atacurile comune SUA-Israel asupra unor instalații iraniene, Iranul a interzis accesul inspectorilor internaționali.

Directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, a avertizat recent că actualul stoc ar putea fi suficient pentru construirea a până la 10 bombe nucleare, dacă Iranul decide să își militarizeze programul.

Comunitatea americană de informații susține însă că știe exact unde se află tot materialul, în mare parte datorită supravegherii aeriene continue.

Pe lângă uraniul puternic îmbogățit, Iranul deține și cantități mari de material cu îmbogățire redusă, care ar putea fi folosit pentru a crea o „bombă murdară”, capabilă să provoace daune semnificative.

Riscurile unei intervenții

Pentru securizarea fizică a uraniului ar fi nevoie de o forță terestră americană importantă, inclusiv sute de militari din forțele speciale.

„Ar fi incredibil de dificil să cauți prin toate acele tuneluri și butoaie. Ar trebui să instalăm o prezență masivă. Practic, ar însemna o invazie”, a spus una dintre surse.

Comandanții militari americani au evaluat această operațiune la un nivel de risc între „ridicat” și „extrem”, ceea ce înseamnă că ar putea provoca un număr semnificativ de victime, chiar dacă misiunea ar fi un succes.

Un oficial american a recunoscut vineri că și în cazul în care Iranul ar accepta eliminarea uraniului, procesul tehnic ar fi extrem de complicat.

„Iranienii spun că vor distruge și elimina materialul îmbogățit, dar cum faci asta? Va dura ceva timp până se găsește soluția. Vorbim despre un material foarte instabil și periculos. Nu poți pur și simplu să mergi acolo cu un excavator și un tip cu un rucsac și să-l scoți”, a explicat acesta.

Dacă o astfel de operațiune ar începe, unul dintre cele mai grave scenarii ar fi blocarea strâmtorii Bab al-Mandab, ceea ce ar putea provoca șocuri economice globale.

Sursele spun că rebelii Houthi nu au reluat deocamdată atacurile de amploare împotriva navelor americane sau europene, dar au avertizat că navele israeliene rămân ținte legitime. Extinderea atacurilor și asupra altor vase ar reprezenta o escaladare majoră.

Iranul nu a apelat încă la această variantă tocmai pentru că ar putea deraia negocierile de pace. Dar rămâne o carte importantă dacă discuțiile eșuează și SUA revin la operațiuni militare pe scară largă.

Deși armata convențională iraniană a fost slăbită, principalele riscuri pentru trupele americane ar fi tunelurile-capcană în care este depozitat uraniul, precum și rachetele sol-aer și sistemele portabile de apărare antiaeriană. Iranul păstrează, de asemenea, o parte importantă din arsenalul său de drone și rachete balistice.

Generalul Caine și alți lideri militari au avertizat anterior că o campanie militară prelungită împotriva Iranului ar afecta serios stocurile de armament ale SUA și capacitatea de reacție a armatei.

Cu toate acestea, joi, din Biroul Oval, Trump a minimalizat public ideea unei astfel de operațiuni: „Nimeni nu se apropie de el, pentru că este îngropat sub un munte”.