Doi foști ingineri ai startup-ului Groq dau în judecată compania, susținând că au fost păgubiți în acordul de 20 de miliarde de dolari cu Nvidia. Potrivit plângerii depuse vineri în Delaware, gigantul cipurilor a preluat tehnologia și aproape toți inginerii Groq, în timp ce acționarii obișnuiți au fost lăsați cu o companie golită. Cazul ar putea deveni primul test juridic pentru tranzacțiile de tip „acqui-hire”, prin care Big Tech preia talente fără să cumpere efectiv companiile, scrie Financial Times.
Acordul de licențiere de 20 de miliarde de dolari dintre Nvidia și Groq i-a păcălit pe angajații lăsați în afara tranzacției, potrivit unui proces intentat de doi ingineri care dețineau acțiuni la startup.
Plângerea a fost depusă vineri la o instanță de drept comercial din Delaware. Aceasta susține că, în 2025, consiliul de administrație al Groq a vândut în mod nelegitim principalele active și cei mai buni angajați ai companiei gigantului tehnologic evaluat la 5.000 de miliarde de dolari. Cei rămași ar fi fost condamnați la o companie golită de conținut.
La momentul respectiv, Nvidia a prezentat tranzacția drept un acord de licențiere „neexclusiv”, în care Groq rămânea o companie independentă și funcțională.
Potrivit procesului, consiliul de administrație al Groq era însă măcinat de conflicte de interese. Nu și-ar fi respectat obligația legală de a obține cel mai bun preț și cea mai bună structură pentru toți acționarii și nu le-ar fi permis unora dintre ei să voteze tranzacția.
Acordul a acaparat „tehnologia valoroasă a Groq și inginerii care au construit Groq și a adus beneficii de miliarde de dolari [consiliului], conducerii de top și fondurilor afiliate, pe care nu le-a împărțit cu ceilalți acționari ai Groq”, au scris avocații lui Benjamin Serebrin și Joshua Rubin, doi foști ingineri ai Groq.
Nvidia nu a dorit să comenteze. Într-un comunicat transmis prin e-mail, Groq a declarat că acordul de licențiere cu Nvidia „a adus o valoare excepțională pentru Groq”, pentru investitorii și angajații săi.
„Acest proces este nefondat și ne vom apăra cu fermitate. Rămânem concentrați pe servirea clienților noștri și pe construirea celui mai important cloud de inferență AI din lume”, a transmis Groq.
Cele 20 de miliarde de dolari plătite către Groq au fost împărțite astfel: 17 miliarde de dolari pentru acordul de licențiere, bani distribuiți tuturor investitorilor, și un fond separat de bonusuri de 3 miliarde de dolari, în acțiuni Nvidia. Acesta din urmă a fost creat pentru anumiți ingineri care s-au alăturat companiei, printre care fondatorul Groq și membrul consiliului de administrație Jonathan Ross, fost director la Google.
Groq a dezvoltat un cip numit „unitate de procesare a limbajului” (LPU). Compania susținea că acesta poate rula unele modele AI mai rapid și mai eficient decât procesoarele grafice (GPU) ale Nvidia, lider pe piață.
Potrivit procesului, acționarii obișnuiți au fost despăgubiți la un preț mic. În schimb, lui Ross și celorlalți angajați de top ai Groq li s-a permis să „accepte un discount la acele acțiuni și să fie plătiți separat pentru că au urmat tehnologia la Nvidia”.
În Ajunul Crăciunului de anul trecut, cele două companii au anunțat că Ross și alți directori de top vor trece la Nvidia, iar grupul de cipuri va plăti pentru licențierea tehnologiei Groq. Potrivit procesului, acordul a presupus de fapt ca Nvidia să angajeze în același timp „aproape toți” inginerii Groq, estimați la până la 200 de oameni.
Tranzacția Nvidia, alături de alte acorduri similare din Big Tech, a fost condamnată de democrați. Senatorii Elizabeth Warren, Richard Blumenthal și Ron Wyden au declarat la începutul acestui an că tranzacțiile de tip „acqui-hire” „par concepute pentru a evita controlul antitrust și riscă să consolideze și mai mult industria Big Tech”. Termenul desemnează preluarea talentelor unei companii fără cumpărarea efectivă a acesteia.
Potrivit procesului, plata finală către acționarii lăsați pe dinafară i-a păgubit și pentru că nu a ținut cont de potențialul viitor al tehnologiei Groq și de sinergiile cu Nvidia. În plus, pentru că Groq nu a fost achiziționată integral, plata de licențiere de 17 miliarde de dolari a fost tratată ca venit impozabil pentru startup, un rezultat criticat de asemenea de reclamanți.
Ulterior, Nvidia a participat la o rundă de finanțare care a evaluat ce mai rămăsese din Groq la 3,5 miliarde de dolari, mult peste prețul la care fuseseră răscumpărate acțiunile acționarilor. Între timp, Groq renunțase la proiectarea de cipuri și se reorientase complet spre cloud computing pentru AI.
Reclamanții susțin că totul a fost orchestrat de patru „fonduri aflate în conflict de interese” care aveau reprezentanți în consiliul de administrație al Groq: BlackRock, Social Capital, Infinitum și Disruptive. Acestea ar fi profitat rămânând afiliate companiei Groq care a supraviețuit. Fondurile nu sunt numite ca pârâte în proces.
Legislația din Delaware impune ca tranzacțiile care duc la schimbarea controlului asupra unei companii să fie supuse unei analize stricte a procesului de vânzare și a termenilor finali. Reclamanții au recunoscut că nu există niciun precedent judiciar pentru argumentul lor că tranzacțiile de tip „acqui-hire” trebuie tratate după regulile clasice ale fuziunilor și achizițiilor.
„Nicio decizie din Delaware nu a răspuns direct la întrebarea pe care o ridică acest caz”, au scris ei.
În martie, Nvidia și-a prezentat primul cip nou bazat pe tehnologia Groq, care a intrat în producție de serie în august.
Tranzacțiile spectaculoase de tip „acqui-hire” sunt un fenomen relativ recent în Silicon Valley. Companii precum Meta, Microsoft și Google le-au folosit pentru a câștiga avantaje în cursa AI, fără riscul ca autoritățile de concurență să blocheze o achiziție completă.
În septembrie, The New York Times a relatat că Departamentul de Justiție al SUA investighează acordul dintre Nvidia și Groq. La rândul său, președintele Comisiei Federale pentru Comerț (FTC), Andrew Ferguson, a declarat că instituția va analiza dacă unele tranzacții sunt structurate astfel încât să scape de controlul fuziunilor.
