Furios că aliații NATO nu au susținut operațiunea militară americană împotriva Iranului, Donald Trump a discutat posibilitatea reducerii cu o treime a prezenței militare a SUA în Europa. Amenințarea acestei reduceri de trupe planează asupra Summitului NATO de la Ankara, unde liderii europeni încearcă să evite o nouă ruptură în relația cu Washingtonul, scrie CNN.
În timpul unei reuniuni la Casa Albă din această primăvară, în care președintele Donald Trump și-a exprimat furia față de faptul că ceilalți membri ai NATO au refuzat să se alăture operațiunii sale militare din Iran, i-a venit o idee.
„Ce-ar fi dacă aș reduce cu o treime efectivele militare americane din Europa?”, a întrebat el, potrivit a două persoane familiarizate cu discuția. „Ar transmite asta mesajul potrivit așa-zișilor aliați?”
În perioada în care Trump a lansat această idee privind retragerea trupelor, Pentagonul a anulat brusc două desfășurări de forțe americane în Europa și a dispus retragerea altor militari de pe continent.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, intenționa să anunțe la reuniunea NATO din iunie reduceri și mai drastice, care ar fi putut ajunge la diminuarea cu o treime a efectivelor, așa cum sugerase Trump, potrivit a două surse familiarizate cu situația. Planul s-a schimbat însă după consultări cu alți oficiali de rang înalt ai administrației, iar Hegseth a anunțat în schimb o analiză, pe durata a șase luni, a prezenței militare americane în Europa.
„Este o evaluare pe care unele țări o vor pica, iar altele o vor trece cu brio”, avertiza el atunci.
Niciodată un susținător entuziast al angajamentului american pentru apărarea Europei, Trump a devenit și mai sceptic în ultimele 12 luni, susținând că cei mai vechi aliați ai Statelor Unite nu i-au fost alături atunci când a avut nevoie de ei, după declanșarea războiului cu Iranul.
Trump nu a exclus niciodată în mod explicit posibilitatea retragerii Statelor Unite din NATO și pune constant sub semnul întrebării utilitatea Alianței pentru America, susținând că Washingtonul suportă costurile securității Europei.
De asemenea, liderul american a amenințat că va prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu aparținând unui alt stat membru NATO, și a manifestat în repetate rânduri o atitudine conciliantă față de președintele rus Vladimir Putin, despre care unii oficiali europeni se tem că ar putea pregăti operațiuni pe teritoriul NATO pentru a testa hotărârea Alianței.
„Este timpul ca aliații noștri să facă un pas înainte”
Toate acestea au creat o atmosferă tensionată înaintea summitului din această săptămână, la care Trump a spus că participă fără prea mare entuziasm. La întâlnirea de luna trecută cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele american a declarat că merge la summit doar pentru că acesta este găzduit în capitala Turciei de președintele Recep Tayyip Erdoğan, pe care îl consideră un prieten. O sursă familiarizată cu situația a declarat că lui Trump și echipei sale li s-a transmis în privat că absența de la summit, indiferent de motivele invocate de liderul american, ar fi fost percepută drept o lipsă de respect față de Erdoğan.
„Summitul de la Ankara este, într-adevăr, momentul în care aliații noștri trebuie să facă un pas înainte și știu că exact asta așteaptă președintele Trump”, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker.
Liderii europeni speră să plece de la reuniunea de la Ankara fără un conflict major și pregătesc noi angajamente privind cheltuielile pentru apărare pentru a calma nemulțumirea lui Trump. La rândul său, Mark Rutte a încercat să atenueze orice tensiune în timpul vizitei sale la Casa Albă din luna iunie.
Însă, în discuții private purtate în ultima săptămână, numeroși oficiali au recunoscut că nu pot fi siguri că summitul se va desfășura fără incidente, având în vedere starea de spirit a președintelui american. Trump s-a plâns în spatele ușilor închise, cu furie, de lipsa sprijinului din partea NATO, iar această retorică s-a regăsit și în declarațiile sale publice.
„Este ridicol ca SUA să continue pe această cale unilaterală, când relația nu este reciprocă. Ei nu au fost alături de noi!!!”, a scris Trump pe rețelele sociale în zilele premergătoare summitului.
Liderii europeni au respins criticile lui Trump, subliniind că nu au fost consultați înainte de declanșarea războiului cu Iranul. Mulți dintre ei și-au exprimat disponibilitatea de a contribui militar la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, deși tensiunile din această rută strategică au întârziat reluarea completă a traficului comercial.
Disputa lui Trump cu liderii europeni nu a dat însă peste cap summitul G7 desfășurat luna trecută în Franța. Dimpotrivă, încurajat de evoluțiile pozitive ale negocierilor privind Iranul, liderul de la Casa Albă a părut să se înțeleagă bine chiar și cu omologii pe care îi criticase dur în lunile precedente.
La scurt timp după plecare, însă, Trump a reluat conflictul cu premierul italian, Giorgia Meloni, despre care a susținut că l-ar fi „implorat” să facă o fotografie cu ea. Meloni l-a acuzat că a inventat povestea, iar, în loc să lase tensiunile să se stingă, Trump a sugerat duminică faptul că ar avea nevoie de un „ordin de restricție” împotriva acesteia. Un oficial american a declarat că relația tensionată dintre cei doi lideri, odinioară apropiați, adaugă un nou element de incertitudine înaintea summitului.
În timpul întâlnirii cu Mark Rutte din Biroul Oval, Trump și-a reluat, de asemenea, șirul de nemulțumiri la adresa aliaților din NATO.
„Fiți doar loiali. Asta vreau, loialitatea lor. Nu avem nevoie de banii lor, nu avem nevoie de nimic. Avem, de departe, cea mai puternică armată din lume, dar eu vreau doar loialitate”, a declarat el.
Dificultatea de a-l mulțumi pe Trump
Mark Rutte, care în ultimul an și jumătate a încercat, cu succes variabil, să gestioneze schimbările de dispoziție ale lui Trump, a încercat să atenueze ostilitatea președintelui american prezentând grafice care arătau creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, pe care a atribuit-o presiunilor exercitate de Trump.
„Acest grafic este despre «trilionul lui Trump»”, a explicat el la un moment dat.
Rutte a încercat, totodată, să tempereze nemulțumirea liderului american legată de Iran, susținând că „au existat cazuri izolate care v-au dezamăgit profund, însă, în general, aliații europeni au fost alături de dumneavoastră”.
Fost premier al Țărilor de Jos, Rutte – ale cărui laude insistente la adresa lui Trump i-au atras uneori ironii – a folosit o strategie similară și la summitul NATO de anul trecut, de la Haga, iar aceasta a funcționat în mare măsură. Trump a plecat atunci lăudând liderii europeni și reafirmând angajamentul Statelor Unite față de principiul apărării colective al NATO.
Oficialii europeni speră să obțină un rezultat similar și la Ankara, însă mulți consideră că șansele sunt tot mai mici. Trump nu a renunțat la intenția de a prelua Groenlanda, argumentând în repetate rânduri că Statele Unite au nevoie de acest teritoriu din motive de securitate națională, în ciuda unui plan elaborat de Rutte în ianuarie pentru consolidarea apărării europene pe teritoriul autonom danez.
„În acest moment, singura soluție pe care am găsit-o este ca Statele Unite să preia Groenlanda, însă vom continua să analizăm și alte opțiuni pentru a răspunde acestor preocupări”, a declarat un oficial american de rang înalt înaintea summitului.
Pregătiri pentru o implicare militară americană redusă în Europa
În ultimele luni, Statele Unite și-au retras trupele din Europa mai rapid decât anticipaseră mulți oficiali europeni, deși Trump amenință de ani de zile că va reduce prezența militară americană pe continent.
Deși, în această primăvară, Trump a părut surprins de anunțul Pentagonului privind suspendarea unei rotații programate de trupe în Polonia, el a aprobat retragerea a 5.000 de militari americani din Germania. Cu puțin timp înainte de această decizie, cancelarul german Friedrich Merz declarase că Statele Unite au fost „umilite” în războiul cu Iranul.
„Nu ar trebui să surprindă pe nimeni că efectuăm o analiză a dispozitivului nostru militar și nici că aceasta ar putea conduce la ajustarea prezenței noastre”, a declarat un oficial de rang înalt al administrației americane înaintea summitului de la Ankara.
Totuși, mesajele contradictorii venite de la Washington i-au derutat pe mulți lideri europeni, care încearcă să se pregătească pentru ziua în care Statele Unite nu vor mai asigura cea mai mare parte a securității continentului.
„Summitul oferă Statelor Unite ocazia de a preciza ce intenționează să retragă din Europa și de a se consulta cu aliații în privința modului în care pot fi acoperite golurile de capabilități. Întrebarea este dacă administrația Trump este pregătită să facă acest lucru”, a scris Stephen Wertheim, cercetător principal la Carnegie Endowment for International Peace, într-o analiză recentă despre NATO. „Aliații au nevoie de claritate din partea Washingtonului privind ceea ce va rămâne, ceea ce va fi retras și calendarul acestor decizii. Iar pentru ca acest lucru să fie posibil, Washingtonul trebuie mai întâi să se hotărască.”
Mulți se tem că orice reducere a prezenței militare americane ar putea încuraja Rusia, a cărei ofensivă în Ucraina a intrat într-un impas. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la cina liderilor de la Ankara, însă nu va lua parte la reuniunile oficiale ale summitului – un semnal că aspirațiile Kievului de a adera într-o zi la NATO rămân departe de a se concretiza. În schimb, el va avea miercuri o întâlnire bilaterală cu Trump.