Antena 3 CNN Externe Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România, de 16,6 miliarde de euro pentru apărare și securitate

Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România, de 16,6 miliarde de euro pentru apărare și securitate

George Forcoş
5 minute de citit Publicat la 18:47 21 Mai 2026 Modificat la 20:15 21 Mai 2026
Guvernul a aprobat, prin acest memorandum, semnarea acordului de împrumut. Foto: Getty Images

Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a anunțat joi semnarea acordului de împrumut din programul SAFE cu România. 

“Am semnat al 4-lea acord de împrumut SAFE – cu România. SAFE demonstrează angajamentul nostru ferm față de securitatea europeană și, în special, față de Flancul Estic.

În timp ce amenințările și instabilitatea continuă, mergem hotărât mai departe pentru a sprijini armatele, industriile și cetățenii UE”, a scris  Andrius Kubilius pe X.

 

Anunțul vine în contextul în care Guvernul României a adoptat pe 5 mai memorandumul cu tema: aprobarea semnării acordului de împrumut (Instrumentul „Acţiunea pentru securitatea Europei” – SAFE) dintre Comisia Europeană și România de către ministrul finanţelor.

Guvernul a aprobat, prin acest memorandum, semnarea acordului de împrumut (Instrumentul „Acţiunea pentru securitatea Europei” – SAFE) dintre Comisia Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 euro, de către ministrul finanțelor.
În cadrul Programului SAFE, Uniunea Europeană pune la dispoziția statelor membre 150 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobândă competitivă, pentru investiții în domeniul apărării, ceea ce le va permite să achiziționeze capabilități de apărare în domeniile prioritare identificate de Consiliul European. Suma alocată României este de cca. 16,68 mld. euro, fiind a doua cea mai mare alocare, după Polonia.

Mesajul transmis de Ministerul Finanțelor

De asemenea, Ministerul Finanțelor a transmis joi că instrumentul SAFE permite statelor membre să acceseze împrumuturi europene în condiții avantajoase, pentru investiții urgente în securitate și apărare.

Pentru România, finanțarea acoperă proiecte de înzestrare, tehnologie militară, infrastructură asociată și proiecte de transport cu relevanță strategică. Potrivit planului transmis Comisiei Europene, alocarea include aproximativ 4,2 miliarde euro pentru infrastructura de transport rutier de interes național, diferența fiind destinată proiectelor de înzestrare și infrastructură din zona de apărare și securitate.

„Semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanțări europene dedicate securității. Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susține apărarea, infrastructura strategică, industria națională de profil și locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată. Ministerul Finanțelor a tratat acest dosar ca pe o prioritate, pentru că SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României. Prin SAFE, România nu investește doar în apărare și securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană. În aceste luni au fost create mecanisme concrete prin care proiectele strategice din regiune — Pașcani–Suceava–Siret, Târgu Neamț–Iași–Ungheni și alte investiții esențiale pentru Moldova — vor avea o evidență distinctă și predictibilă a finanțării până în 2031. SAFE înseamnă securitate pentru România, dar și una dintre cele mai importante șanse de dezvoltare pentru Moldova din ultimele decenii. Am creat inclusiv un mecanism distinct de evidență a proiectelor finanțate, în bugetele ordonatorilor de credite care vor gestiona investițiile din acest program, pentru ca cetățenii să poată vedea transparent, până în 2031, cât se investește anual în autostrăzile și infrastructura care pot schimba fundamental conectivitatea și dezvoltarea economică a regiunii”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit Regulamentului SAFE și astfel cum se prevede și în proiectul Acordului de împrumut, sumele vor fi disponibilizate în tranșe, în baza îndeplinirii de către partea română a unor jaloane asociate achizițiilor/proiectelor care fac obiectul finanțării, propuse de partea română prin Planul de investiții al României. Perioada de disponibilitate a sumelor împrumutului este până la 31 decembrie 2030.

Totodată, astfel cum este prevăzut în Decizia de punere în aplicare a Consiliului, precum și în textul Acordului de împrumut, Comisia Europeană va disponibiliza o prefinanțare de 15% din împrumut (cca. 2,5 mld. euro), după intrarea în vigoare a Acordului. Prefinanțarea va fi dedusă procentual din valoarea tranșelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, respectiv până la 31 decembrie 2028, conform mecanismului prevăzut în Acordul de împrumu

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a sesizat miercuri Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.

Ordonanța privind industria de apărare, atacată la CCR

Liderul PSD susține că Executivul a adoptat ordonanța de urgență nr. 38 privind industria de apărare după ce a fost demis prin moțiune de cenzură, încălcând astfel Constituția și nesocotind „obligația de loialitate constituțională față de Parlament”. 

„Am făcut această sesizare pentru că așa este corect. Ceea ce s-a întâmplat și modul în care a gestionat guvernul această ordonanță nu înseamnă poate să adauge la ordonanța SAFE chestiuni care țin de rețeaua de gaze de la Bihor, de antrepozite fiscale pentru tot felul de crame, lucruri care nu au nicio legătură cu SAFE și care, ce să vezi, aveau anumite proiecte de lege aflate pe circuit parlamentar, ceea ce face neconstituțională această ordonanță”, a precizat Sorin Grindeanu.

Președintele PSD susține că în OUG au fost adăugate chestiuni care nu au „absolut” nicio legătură cu programul SAFE.

„Cine e de vină? Cine trebuia să facă o ordonanță strict pe SAFE și să dea cadrul sau cei care au încercat pe ultima sută de metri să adauge lucruri care nu au nicio legătură cu SAFE. Absolut niciuna”, a adugat Grindeanu. 

Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a declarat duminică după-amiază, că peste jumătate din banii din SAFE vor rămâne în România, fiind o infuzie de capital mult mai ieftină decât oricare alta.

Cum vrea România să cheltuiască banii din SAFE

Antena 3 CNN a intrat în posesia documentului care arată exact pe ce vrea România să cheltuiască miliardele din programul european SAFE: 15 programe de înzestrare, de la blindate și elicoptere până la drone și sisteme antiaeriene. Șase dintre contracte merg către gigantul german Rheinmetall, care ar urma să încaseze cea mai mare parte a banilor, peste 5,6 miliarde de euro.

Lista include 15 programe majore de înzestrare:

  • Transportoare blindate Piranha 5 – 831,2 milioane euro (prima etapă, 139 vehicule dintr-un total de 359), produse în România de GDELS
  • Platforme de transport IVECO – 344,4 milioane euro pentru 1.115 camioane în 16 configurații
  • Centre de operații tactice pentru apărare aeriană – 160 milioane euro (2 centre), achiziție comună cu Germania
  • Vedete de intervenție pentru scafandri – 84 milioane euro (Rheinmetall Naval Systems)
  • Nave de patrulare maritimă – 836 milioane euro (Rheinmetall Naval Systems), cu producție la Mangalia
  • Elicoptere H225M Caracal – 852 milioane euro pentru 12 aparate (Airbus, în parteneriat cu Franța)
  • Sisteme Naval Strike Missile – 207 milioane euro (7 sisteme și 48 de rachete, Kongsberg)
  • Mașini de luptă ale infanteriei Lynx – 2,598 miliarde euro pentru 232 vehicule (Rheinmetall, producție parțială la Mediaș)
  • Sisteme antiaeriene Skynex – 476 milioane euro (7 sisteme, Rheinmetall Italia)
  • Sisteme antiaeriene Skyranger 35 – 470 milioane euro (Rheinmetall Italia)
  • Radare GM200 (Gap Filler) – 258 milioane euro pentru 12 sisteme (Thales)
  • Sisteme antiaeriene IRIS-T – 547,83 milioane euro (3 sisteme, achiziție comună cu Germania)
  • Drone de tip loitering (kamikaze) – 147 milioane euro (achiziție comună cu Polonia)
  • Sisteme CIWS Millennium – 36 milioane euro (2 sisteme Rheinmetall)
  • Muniție calibru 35 mm – 450 milioane euro (peste 400.000 de bucăți)
Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole