Congresmenii americani vor să blocheze planul controversat al administraţiei Trump de a retrage trupe din România și din alte ţări ale flancului estic, scrie duminică Kyiv Post citând surse din Congresul SUA.
În zilele următoare, parlamentarii americani plănuiesc să prezinte un proiect de lege care ar bloca efectiv retragerea trupelor americane, pregătind terenul pentru o bătălie legislativă de mare intensitate, care depășește liniile de partid și pune față în față lideri-cheie ai Congresului și Casa Albă, într-o chestiune esențială de politică externă.
Conflictul iminent vine după ce Pentagonul a confirmat planul, relatat în premieră marți de Kyiv Post, de a reduce prezența militară americană în România. Criticii au denunțat imediat decizia, catalogând-o drept un cadou pentru liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Vorbind sâmbătă pentru Kyiv Post, doi consilieri superiori ai Senatului, familiarizați cu inițiativa legislativă, au descris decizia Pentagonului drept o uriașă „greșeală strategică”, care subminează direct capacitatea de descurajare a NATO într-un moment în care tensiunile cu Rusia ating cote maxime.
Revolta republicană
Cea mai puternică opoziție vine din partea liderilor republicani din domeniul apărării, ceea ce arată cât de multă neîncredere a provocat această mișcare în rândul establishmentului de securitate națională al partidului.
Președinții celor două comisii pentru forțele armate, senatorul Roger Wicker (R–Mississippi) și congresmanul Mike Rogers (R–Alabama), au condamnat împreună decizia Pentagonului, numind-o „necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui”.
Nu au fost singurii. Congresmanul Mike Turner (R–Ohio), care conduce delegația SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a alăturat rapid criticilor. Iar vineri seară, senatorul Thom Tillis (R–Carolina de Nord) a reacționat și el, concentrându-se pe caracterul brusc al deciziei.
„Reducerea prezenței noastre în România contrazice orice strategie solidă”, a declarat Tillis. „România a fost un aliat de încredere timp de aproape 30 de ani, investind miliarde pentru a întări NATO”.
El a adăugat un avertisment tăios: „Nu ar trebui să ne luăm prin surprindere aliații”.
Această reacție coordonată a republicanilor reprezintă un moment rar de sfidare a politicii militare a administrației, care semnalează îngrijorări profunde că retragerea planificată ar putea slăbi influența și securitatea Statelor Unite în Europa.
Timpul presează. Potrivit unor oficiali occidentali citați de Kyiv Post vineri, Pentagonul intenționează să reducă efectivele și în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, începând de luna viitoare, după diminuarea prezenței din România.
Democrații, gata să intervină
Democrații, care văd în această situație o oportunitate de a proteja structura alianțelor occidentale, s-au aliniat complet inițiativei. Adam Smith (D–Washington), liderul democraților din Comisia pentru Forțele Armate a Camerei Reprezentanților, a confirmat practic manevra legislativă într-un discurs susținut vineri la Consiliul pentru Relații Externe (CFR), prezentând acțiunea Congresului drept o urgență.
„În Congres, vom încerca să impunem măsuri care să-i împiedice să facă asta, pentru că ar fi exact semnalul greșit transmis lui Putin și aliaților noștri europeni chiar acum”, a spus Smith.
El nu s-a ferit de critici mai ample, avertizând că decizia alimentează o tendință periculoasă de izolaționism.
„Ne întoarcem practic la ideea că nu e nevoie să-i arătăm lui Putin că rămânem angajați. Dacă retragem forțe semnificative din Europa de Est, subminăm acest mesaj”, a adăugat el.
Smith a pus decizia pe seama unei ideologii îngrijorătoare care ar fi prins rădăcini în cadrul administrației. „Retragerea reflectă aripa izolaționistă, problematică, din Partidul Republican, care crede că restul lumii nu merită timpul nostru”, a spus congresmanul.
Pretextul Indo-Pacific
La rândul său, Pentagonul a încercat să prezinte reducerea efectivelor drept o „ajustare strategică” logică, menită să elibereze resurse pentru regiunea Indo-Pacific, considerată noul „teatru de prioritate” al administrației.
Însă criticii din ambele partide resping această justificare, argumentând că momentul este cel mai nepotrivit posibil și că decizia contrazice chiar principiul promovat de administrație - „pace prin forță”.
Diplomatul american Daniel Fried, unul dintre arhitecții principali ai politicii SUA în Europa după Războiul Rece, a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că lupta este departe de a se fi încheiat.
„Întotdeauna există o cale de a schimba o decizie în lumea Trump, nu-i așa? Întotdeauna există o cale. Nimic nu e definitiv,” a spus Fried, făcând aluzie la criticii din Congres. „Cred că președintele Turner și senatorul Wicker au dreptate să continue să pună presiune”.
Comentariile lui Fried sugerează că Congresul are o șansă reală de a inversa politica. El și-a exprimat speranța că rezultatul final al revizuirii strategice a Pentagonului va limita pagubele.
„Sper, de asemenea, că atunci când vom vedea rezultatele acestei revizuiri, vor fi vorba doar de retrageri simbolice - și nu de o reducere semnificativă a prezenței”, a subliniat el.
Acțiunea Congresului pregătește scena pentru o confruntare spectaculoasă, care ar putea forța administrația să aleagă între propriile obiective politice și poziția unită a liderilor săi din domeniul apărării.