Cristian Diaconescu, șeful Administrației Prezidențiale, a declarat, vineri seară, la Antena 3 CNN, că mesajul NATO de astăzi privind atacurile hibride ale Rusiei reprezintă o recunoaștere la cel mai înalt nivel al Alianței Nord-Atlantice că Rusia se află într-o stare de „război hibrid” cu Europa și mai ales cu țările de graniță ale UE, unde sunt cele mai frecvente aceste atacuri.
„În primul rând, vreau să fac o precizare – acest comunicat ca de altfel și cel al Înaltului Reprezentant reprezintă decizii ale Alianței, respectiv Uniunii Europene, deci nu e doar un comunicat de apreciere dintr-o zonă de comunicare standard a acestor organizații, au fost negociate textele, s-a discutat din multe perspective și reprezintă decizii în legătură cu percepția statelor Alianței Nord-Atlantice în legătură cu activităților mai ales ale structurile de informații militare ale Rusiei în ce privește comunicarea, manipularea, elemente de destabilizare. Deci este o asumare decizională, ce pot adăuga este faptul că faptul că după cum arată și aceste comunicate la nivelul statelor NATO se conștientizează un nivel ridicat de risc în ce privește războiul hibrid. Războiul hibrid este război, lipsește poate dimensiunea violentă efectivă, cea militară, în rest există o agresiune și o parte agresată care, în acest moment, într-o solidaritate inclusiv de comunicare arată o stare de fapt extrem de preocupantă.
Este o formă de asumare, este o formă de conștientizare la nivel național în legătură cu un anumit tip de agresiune, s-a simțit nevoia să se comunice opiniei publice printr-o direcționare cât se poate de clară. Nu sunt zvonuri, pzoziționări într-un fel sau altul, sunt elemente de atitudine ale alianței, e un moment foarte serios, iar mai mult sau mai puțin ipocrită lipsa de claritate sau de asumare invocată nu numai în România, în mai multe state NATO, după părerea mea, în acest moment poate fi considerată a fi o variantă pe care tebuie s-o depășim. Este clar, NATO spune că suntem sub agresiune în contextul unui război hibrid”, a spus Diaconescu la Antena 3 CNN.
Relația cu Germania și vizita președintelui Nicușor Dan
Oficialul român a făcut un comentariu și legat de vizita de astăzi a președintelui Nicușor Dan la Berlin, acolo unde a susținut o conferință de presă alături de cancelarul Friedrich Merz.
„Alături de Franța și Marea Britanie, astăzi, Germania face un pas în față în legătură cu asumarea unei realități securitare schimbate. Germania a depășit momentul rezervei tradiționale în aspectele militare, a spus clar la Haga cancelarul faptul că, având în vedere contextul, amenințările la adresa spațiului euro-atlantic din proximitatea estică, am hotărât să dezvoltăm armata germană. structurile industriei militare Germaniei - și aici e interesant - nu pentru că ne-a spus cineva ci pentru că am înțeles perspectiva imediată legată de necesitatea unui sistem de apărare și descurajare.
A spus asta de față cu Trump, care n-a avut un comentariu. Dincolo de asta, Germania, pe lângă că e principalul partener comercial al României, are o serie de proiecte de cooperare și poate fi alături de noi în diverse proiecte de cooperare bilaterală, multilaterală privind REARM Europe tot ce înseamnă înzestrarea la nivel european.
Are acorduri defensive încheiate cu Marea Britanie, să spunem un prim acord de acest fel între Marea Britanie și Germania după Al Doilea Război Mondial. În egală măsură cu Franța. Franța are acorduri cu Polonia și Grecia. Vreau să spun că există la nivel european asumarea unei situații speciale, complicate, dar pe de altă parte, necesitatea de a transmite un răspuns Rusiei, necesitatea de a arăta că percepția de insecuritate cu care aproape cultural nu eram obișnuiți până acum, e o stare de fapt, indiferent cine, politic, conduce aceste democrații.
Din acest punct de vedere, Germania poate reprezenta un partener bilateral extrem de important pentru România, în egală măsură, politica sa poate fi și un anume tip de semnal – iată, coridorul sud-nord prin Alexandropolis prin care, pentru cei care doresc să fie informați, NATO și SUA sprijină pe un anumit tip de traseu România și Bulgaria trebuie discutat în plan bilateral, regional.
Cooperarea cu Turcia este în afara Uniunii Europene, în afara unor tipuri de proiecte dar are un anume tip de disponibilitate față de România în ce privește dezvoltarea componentei militare. Trebuie lucrat, muncit în această perioadă în plan bilateral și regional în așa fel încât folosirea cadrului financiar asigurat de Comisie să fie benefic și din perspectiva apărării. Germania e în dialog cu Comisia în așa fel încât să fie anumite flexibilități, vorbim mai clar ca, până în 2029, anumite cheltuieli militare să nu mai intre în zona de infringement privind deficitul, urmând apoi ca deficitul să fie regândit”.
În ce privește posibilitatea ca firme germane de producție de armament precum Rheinmetall să ajute, România, Diaconescu a spus:
„Da, fără a se transmite un anume tip de semnal că am avea vreo preferință, trăim într-o realitate în care, pe de-o parte din punct de vedere al amenințărilor la securitate, nu și-a dorit-o nimeni, pe de alta, e o realitate și trebuie să avem un răspuns național și de cooperare europeană. Or din această perspectivă, cum bine se știe, Rheinmetall e prezentă și în România și în Ucraina și există o serie de înțelegeri care transcend zonele frontaliere, evident nu numai Rheinmetall, dar trebuie să înțelegem că o dezvoltare rapidă în ce privește industria militară presupune cooperare, nu poate fi asumată doar la nivel național. Acest efort național poate fi gândit doar dintr-o perpectivă de cooperare, statele din jurul nostru privesc la fel această situație.
Putem construi de așa manieră încât astfel de proiecte să ne ajute pe toți.
Sigur că vom enerva și vor pluti mine și vor apărea nave militare care nu au ce căuta prin zonă. Să nu fim naivi, dar în cazul în care alături de steagul României, apare și steagul Germaniei și al SUA, se vor gândi mai bine respectivii”.
Trupele americane din România, Visa Waiver și prezența trupelor franceze
Consilierul prezidențial a făcut o analiză și legată de situația Visa Waiver, în care țara noastră fusese acceptată în timpul administrației Biden și apoi exclusă după ce a venit la putere administrația Trump.
„În ce privește prezența trupelor americane, repet, cu excepția unei decizii luate în ce privește spațiul indo-pacific, dar nu cred că se va referi la România, privind Visa Waiver e absolut nevoie să existe un desant românesc la Washington.
După cum arată evaluările mele, suspendarea acestui program nu s-a datorat vreunei idei de sancțiune. Nu ne-a privit pe noi efectiv, numai că momentul era complicat. Repet, e nevoie neapărat să fim acolo, să discutăm inclusiv aspecte tehnice, nu s-au schimbat criteriile, dar trebuie reluat și avem la Washington parteneri. Iar în legătură cu prezența americană e posibil să avem chiar un semnal de sporire a prezenței acestora, nu de diminuare”.
În ce privește prezența permanentă a brigăzilor franceze, Diaconescu a spus:
„Din punct de vedere politico-diplomatic, după părerea mea, da (Franța are disponibilitatea, iar România relații suficient de bune pentru ca prezența să se permanentizeze). Din punctul de vedere al unui roadplan ce se pune pe masă, lucrurile nu sunt încă clare, e o evaluare personală. Este clar, cu Franța în special, în condițiile unui efort inclusiv în ceea ce privește nivelul de desfășurare militară superior ce urmează să se întâmple. Dar nu numai cu Franța, roadmap-ul României trebuie convenit. Discutăm, am început discuțiile din strategia națională de apărare a României.
Trebuie să ne trezim un pic la realitate și înainte de a da vina pe alții înainte de a spune că unii vin să ne domine și alții ne neglijează – nu e o relație emoțională aici, aici e un joc de interese – eu sprijin o țară de frontieră față de proximitatea esitcă ca să mă apăr și pe mine, chiar dacă sunt în centrul Europei.
Ce se întâmplă dacă un sat dintr-un stat baltic e ocupat ce facem? Dăm drumul la articolul cinci, mergem toți acolo? Și dacă nu, ce se întâmplă, ce mesaj trimite asta? Trebuie să facem ce s-a stabilit la summit-urile NATO – descurajare și apărare”, a conluzionat coordonatorul cancelariei președintelui României.