Şirul de înfrângeri care l-a forţat pe Zuckerberg să accepte o înţelegere-record de 17 miliarde de dolari

Meta a acceptat să plătească aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii privind siguranţa copiilor pe internet, într-o înţelegere semnată de 47 de state americane, Districtul Columbia şi mai multe teritorii. Acordul, unul dintre cele mai mari dintre o companie şi un grup de state aflate în litigiu, a venit după o serie de înfrângeri în instanţă şi după luni de negocieri purtate de noul director juridic al companiei, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Pe lângă bani, Meta se angajează să modifice Instagram şi Facebook – de la limitarea la două ore pe zi a utilizării de către adolescenţi, până la oprirea derulării nesfârşite şi dezactivarea notificărilor în orele de şcoală, scrie The New York Times.

Cu şase zile înainte de startul unui proces federal privind siguranţa copiilor pe internet, C.J. Mahoney, directorul juridic al Meta, a mers pe 6 august la Nashville pentru a se întâlni cu avocaţii a aproximativ o duzină de state. Voia să obţină o înţelegere de proporţii, au declarat două persoane familiarizate cu discuţia.

Meta suferise deja înfrângeri în instanţă în acest an, în procese legate de acuzaţia că ar fi creat produse care dau dependenţă şi le fac rău utilizatorilor tineri.

Mark Zuckerberg trecuse printr-o zi întreagă de interogatoriu la bara martorilor, în cadrul unuia dintre aceste procese. („Interpretaţi greşit lucrurile”, repeta el întruna.) Urma, probabil, să fie audiat din nou la procesul federal din California, în care o coaliţie de state dăduse Meta în judecată, susţinând că firma a contribuit la o criză naţională de sănătate mintală în rândul copiilor.

Într-un birou în stil Art Deco din incinta Capitoliului statului Tennessee, Mahoney şi-a prezentat condiţiile, aprobate personal de Zuckerberg, potrivit a patru persoane la curent cu negocierile. Meta urma să plătească statelor până la 19 miliarde de dolari şi să modifice platformele pentru a spori siguranţa adolescenţilor. O parte din sumă avea să fie reţinută dacă nu se alăturau toate statele şi dacă nu ajungeau la o înţelegere similară şi alte companii de social media.

Pentru procurorii generali prezenţi în încăpere, oferta era tentantă. Negociaseră luni de zile cu gigantul din Silicon Valley, fără prea multe progrese, spun sursele. Marţi, 47 de state – două se retrăseseră din proces –, plus Districtul Columbia şi mai multe teritorii, au acceptat o înţelegere în valoare de aproximativ 17 miliarde de dolari.

„Avem o vorbă aici, în Tennessee”, le-a spus Jonathan Skrmetti, procurorul general al statului, într-una dintre întâlnirile la care au participat aproape toţi procurorii generali, îndemnându-i să nu fie lacomi. „Porcii se îngraşă, iar scroafele ajung la abator”.

Înţelegerea, una dintre cele mai mari dintre o companie şi un grup de state aflate în litigiu, a fost anunţată miercuri. Relatarea de faţă, despre cum s-a ajuns aici, se bazează pe o duzină de interviuri cu lideri ai statelor, foşti şi actuali directori Meta, documente din instanţă şi mărturii din proces.

Ani la rând, Meta, compania care deţine Instagram şi Facebook, a părut să aibă o apărare de nepătruns în faţa proceselor privind siguranţa copiilor.

Atuurile ei erau Secţiunea 230 din Communications Decency Act, o lege din 1996 care protejează platformele de răspundere pentru ceea ce postează utilizatorii, şi Primul Amendament, care apără libertatea de exprimare.

Însă îngrijorările privind efectele nocive ale reţelelor sociale asupra copiilor au crescut la nivel global. Australia a devenit anul trecut prima ţară care le interzice copiilor sub 16 ani accesul la reţelele sociale, iar multe alte ţări au adoptat sau iau în calcul reguli similare.

În Statele Unite, din 2022 a urmat un val de procese privind siguranţa copiilor online, în care reclamanţii s-au concentrat pe un argument nou: că platformele şi-au conceput produsele într-un mod dăunător, care încalcă legile de protecţie a consumatorilor şi alte reglementări.

Procesele acuzau companiile că au creat, cu bună ştiinţă, platforme la fel de dependente ca ţigările – o strategie preluată din bătălia purtată împotriva marilor companii de tutun în anii '90. Dintr-odată, Secţiunea 230 nu mai părea un scut atât de sigur.

La Meta, îngrijorarea legată de aceste cazuri creştea, potrivit a două persoane la curent cu discuţiile din interiorul companiei.

În ianuarie, Meta l-a angajat pe Mahoney, un litigant cu experienţă care fusese consilier juridic principal la Microsoft. Mahoney, care îi raportează direct lui Zuckerberg, a acceptat postul de director juridic în parte pentru că îl atrăgea perspectiva negocierii unei înţelegeri, spune una dintre sursele familiarizate cu gândirea din interiorul Meta. Purtase şi în trecut negocieri complexe, cea mai notabilă fiind în 2020, când, în calitate de reprezentant comercial adjunct al SUA, a fost unul dintre negociatorii principali ai acordului comercial al administraţiei Trump cu Canada şi Mexic.

La doar câteva zile după preluarea noului post, Mahoney i-a sunat pe procurorul general Phil Weiser din Colorado şi pe Skrmetti din Tennessee, negociatorii principali din partea statelor, pentru a începe discuţiile, au spus patru dintre surse. Mahoney, care lucrează din Silicon Valley, a zburat să se întâlnească cu fiecare separat, în statele lor. Voia să exploreze o înţelegere de amploare, care să pună capăt tuturor proceselor federale şi de stat intentate de procurorii generali din întreaga ţară.

Cele două părţi mai purtaseră discuţii şi înainte. Dar tonul conversaţiilor s-a schimbat, pentru că Mahoney părea limpede interesat să ajungă la o soluţie.

A apărut însă imediat un obstacol: Meta se arăta reticentă să facă anumite modificări la produsele sale, au spus trei dintre surse. Pentru mulţi dintre procurorii generali, asta era inacceptabil.

„Am intentat aceste procese pentru că am vrut să protejăm copiii şi să reformăm platformele”, a declarat Skrmetti într-un interviu. Impunerea unor schimbări la nivelul platformelor „este, de fapt, partea cea mai importantă aici”.

Fiecare procuror general cunoştea câte un caz în care un copil a fost afectat de reţelele sociale, a spus Weiser într-un interviu.

„Angajamentul comun de a face ceva a izvorât din durerea pe care o recunoaştem cu toţii, din temerile pe care le-am avut cu toţii”, a adăugat el.

Discuţiile trenau. Dar, în câteva săptămâni, Meta a primit un memento dur al problemelor ce puteau urma.

O tânără identificată drept K.G.M. a depus mărturie într-un proces care a început la finalul lunii ianuarie, acuzând companiile de social media că au creat pe platformele lor funcţii precum derularea infinită, care i-au provocat anxietate şi depresie.

Pârâtele – Meta, Snap, TikTok şi YouTube – susţinuseră în audierile preliminare că procesul ar trebui respins în baza Secţiunii 230. Dar judecătoarea Carolyn B. Kuhl, de la Curtea Superioară a Californiei pentru districtul Los Angeles, a decis că procesul viza răspunderea pentru produs, nu libertatea de exprimare.

Procesul, care a durat cinci săptămâni, a fost profund stânjenitor pentru Meta. Zuckerberg a depus mărturie pentru prima dată despre siguranţa copiilor în faţa unui juriu. A fost luat la întrebări pentru că a permis prezenţa a milioane de utilizatori minori pe Instagram. Părinţi care spuneau că cei mici le-au fost afectaţi de reţelele sociale au umplut sala de judecată. Documente interne prezentate ca probe arătau angajaţi Meta care se comparau cu traficanţii de droguri.

În paralel, procurorul general din New Mexico judeca un proces la nivel de stat, în care Meta era acuzată că a încălcat legile de protecţie a consumatorilor.

În doar două zile din martie, Meta a pierdut ambele procese. Deciziile au ridicat semne de întrebare privind prejudiciile de imagine pe care le-ar putea aduce viitoarele procese.

Miza creştea, pe măsură ce Meta, pe de o parte, şi California, Colorado, Kentucky şi New Jersey, pe de alta, se pregăteau pentru un proces în această vară la Curtea Districtuală a SUA pentru Districtul de Nord al Californiei, la Oakland. Statele acuzau Meta că a încălcat legile de protecţie a consumatorilor şi normele privind confidenţialitatea copiilor, cerând penalizări de aproximativ 200 de miliarde de dolari şi modificări ale platformelor.

Skrmetti şi aproape toţi ceilalţi procurori generali îşi depuseseră, la rândul lor, propriile procese.

Dar, în discuţiile aflate în desfăşurare, Meta tot nu răspundea la toate cererile statelor pe partea de siguranţă.

În ajunul procesului de la Oakland, Meta a făcut o ultimă încercare disperată de a bloca cazul. Pe 22 iulie, compania a cerut Curţii de Apel a SUA pentru Circuitul 9 să respingă procesele privind dependenţa de reţelele sociale, invocând protecţiile legale din Secţiunea 230.

În timp ce Meta aştepta decizia Circuitului 9, Mahoney a bătut drumul până în Tennessee cu oferta lui de 19 miliarde de dolari. A plecat fără o înţelegere, dar discuţiile au continuat.

Pe 10 august, curtea de apel s-a pronunţat împotriva Meta. Dintr-odată, discuţiile au căpătat viteză, au spus patru dintre surse. Cu noul avantaj de partea lor, statele au început negocieri zilnice cu avocaţii Meta – în persoană, la Nashville, şi prin apeluri video – pentru a smulge ultimele concesii, a spus una dintre surse.

Ca parte a înţelegerii, compania a acceptat mai multe măsuri de siguranţă. Lista tot mai lungă de modificări includea oprirea derulării nesfârşite pentru utilizatorii adolescenţi şi impunerea unei limite zilnice de două ore pentru folosirea Instagram şi Facebook. Meta a mai spus că va restricţiona utilizarea de către adolescenţi în intervalul miezul nopţii – 6 dimineaţa şi va dezactiva notificările în orele de şcoală, între 8 şi 15.

Meta a propus să plătească mai mult şi să înăsprească limitele privind cât de mult pot folosi tinerii platformele, cu condiţia ca şi alte companii de social media, precum TikTok şi YouTube, să accepte controale similare în aplicaţiile lor – ceva ce, spunea Meta, ar împiedica-o să fie ţinta unei sancţiuni izolate.

Compania voia să evite procesul şi pusese drept condiţie ca toate statele să semneze. Însă, într-un apel video de pe 11 august, în care s-a discutat propunerea de înţelegere, unii procurori generali au întrebat dacă suma era suficientă şi cum urma să fie împărţită, au spus cinci persoane care cunoşteau discuţiile.

Statele au conceput o formulă de împărţire a fondului în funcţie de mărimea populaţiei fiecăruia şi de acuzaţiile concrete aduse Meta în fiecare caz.

Procesul statelor de la Oakland a intrat în faza de judecată săptămâna trecută, în timp ce negocierile cu Meta erau încă în desfăşurare. Duminică, procurorii generali din Colorado şi Tennessee au prezentat celorlalte state forma finală a înţelegerii. Au trimis documentul pe e-mail, cu instrucţiunea de a semna până marţi, la ora 18:00.

În aceeaşi zi, Adam Mosseri, şeful Instagram, a depus mărturie la Oakland. Plana ameninţarea ca statele să îl cheme la bară şi pe Zuckerberg.

Marţi, toate statele au semnat, cu excepţia Texasului, Floridei şi New Mexico, punând capăt procesului. New Mexico îşi câştigase deja cazul, iar Meta a ajuns miercuri la o înţelegere cu Texasul, pentru aproximativ un miliard de dolari, oferind măsuri de protecţie pentru tineri similare acordului multistatal.

„Secţiunea 230 şi Primul Amendament nu sunt scuturi de nepătruns care să ferească Meta de răspundere”, a declarat procurorul general al Californiei, Rob Bonta, într-o discuţie cu jurnaliştii, miercuri. Înţelegerea arată limitele acestor legi „în a face dreptate şi a asigura răspunderea” faţă de „oamenii, copiii şi familiile afectate de aceste practici”.

Mahoney a spus într-un comunicat, miercuri, că este mândru de acord şi de puterea pe care le-o oferă părinţilor de a-şi proteja copiii.

„Dar succesul lui depinde de măsura în care toate celelalte platforme de social media vor urma exemplul Meta”, a adăugat el.

Meta se confruntă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenţi, familii şi districte şcolare. Următorul proces major pentru vătămare personală este programat în octombrie, la Curtea Superioară a Californiei pentru districtul Los Angeles.

Meta a declarat că este încrezătoare că poate câştiga acel proces.