Presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din Novgorod ar putea influența negocierile de pace, crescând presiunea asupra Kievului. Experții în politică externă Cristian Diaconescu și George Scutaru au explicat, în exclusivitate la Antena 3 CNN, că dacă un astfel de atac masiv, cu peste 90 de drone cum susțin rușii, a avut loc, este imposibil ca președintele Donald Trump să nu fi fost informat. Mai mult, spun ei, Federația Rusă recurge frecvent la astfel de tactici de diversiune atunci când se află în dezavantaj, pentru a pune cealaltă parte în dificultate. Indiferent dacă acest atac a existat sau nu, ambii analiști spun că se așteaptă la escaladări „feroce” pe linia frontului și un acord de pace rămâne un obiectiv îndepărtat.
Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Cristian Diaconescu, a comentat, la Top News cu Radu Tudor, evoluțiile recente ale negocierilor între Rusia, Ucraina și Statele Unite, subliniind incertitudinile generate de poziționarea Federației Ruse în următoarele 48 de ore.
În contextul în care Rusia acuză Ucraina de un atac masiva asupra unei reședințe care îi aparține lui Vladimir Putin, Diaconescu a explicat că Moscova folosește adesea tehnici de negociere care schimbă cadrul discuțiilor, plasând cealaltă parte într-o poziție incomodă, chiar și când problemele abordate nu sunt direct legate.
„O premisă (pentru un acord de pace n.red) ține de poziționarea Federației Ruse în următoarele 48 de ore. Deocamdată au transmis un mesaj tipic în ceea ce privește contextualizarea unor negocieri, o presupusă intenție a ucrainenilor de a ataca o locație în care s-ar fi putut afla Vladimir Putin.
Nu știu dacă lucrurile sunt reale sau nu. Este o tehnică de negociere a Federației Ruse, atunci când se așteaptă un răspuns care să presupună un compromis, schimbă cadrul de negociere, așezând cealaltă parte într-o zonă inconfortabilă din punctul de vedere al negocierilor, chiar dacă între cele două domenii nu există nicio legătură”, a explicat Cristian Diaconescu.
Dincolo de acest atac care a existat sau nu, Diaconescu atrage atenția că pentru un acord de pace sunt necesare „o serie de răspunsuri în legătură cu aspectele teritoriale”.
„Se știe foarte bine problema Donbasului. Practic este vorba de vreo 5.000 de kilometri pătrați în Donețk și în egală măsură, aspectul care ține de garanții, mult mai complicat, mult mai serios, care presupune, pentru a fi credibil acest tip de demers, sprijinul atât american, cât și european.
Din câte știu, săptămâna viitoare, la Paris, europenii se vor reîntâlni pentru a discuta concret cine sunt contributorii în legătură cu sistemul de garanții prefigurat, fie că este vorba de o linie de contact asigurată, inclusiv multinațional, fie că este vorba de aspecte care țin de apărarea aeriană, navală, sau, eventual, intelligence, în condițiile în care americanii nu ar fi extrem de hotărâți să se implice.
Ce se întâmplă cu afirmația privind articolul cinci fără aderarea Ucrainei la NATO? Deci, mai sunt foarte multe întrebări. Dar încă o dată și cu asta închei. Lipsește răspunsul Federației Ruse, chiar unul de principiu”, a explicat Diaconescu.
E „imposibil” ca Trump să nu fi știut dacă Ucraina a atacat reședința lui Putin
La rândul său, fostul consilier prezidențial George Scutaru a afirmat că suntem departe de încheierea unui acord de pace, evidențiind presiunile pe care Rusia le exercită asupra Ucrainei prin intermediul Statelor Unite.
„Cred că suntem încă destul de departe până la încheierea unui acord de pace. Într-adevăr, Rusia, totuși pune din nou presiuni asupra Ucrainei prin intermediul americanilor. Ușakov, consilierul pe afaceri externe al președintelui rus reda fragmente din această ultimă discuție avută între cei doi președinți și practic, de ce spun că pune presiune pe ucrainieni? El afirmă că în cadrul dialogului, partea americană, președintele Trump a fost foarte surprins de acest atac, că partea rusă și-a arătat disponibilitatea de a continua negocierile, dar își va schimba anumite, să spunem, puncte care deja fuseseră convenite. Deci, iată că dintr-o dată se introduce un nou element de incertitudine.
Rușii fac referire la un atac masiv, 91 de drone. Să știți că acest lucru poate fi probat foarte simplu.
Nu vă închipuiți că totuși americanii nu au sateliți sau avioane AUX care supraveghează suficient în adâncime teritoriul rus. Deci pot exista imediat briefing-uri din partea armatei americane, puse la dispoziția președintelui american, astfel încât Donald Trump să vadă dacă a existat sau n-a existat un asemenea atac, amploarea sa, dacă într-adevăr a fost vizată reședința președintelui rus”, a spus Scutaru.
O afirmație cu care a fost de acord întrutotul și Cristian Diaconescu. Mai mult, consilierul prezidențial se așteaptă ca astfel de diversiuni să continue.
„Da, absolut categoric. Sunt absolut de acord cu ce spunea domnul președinte Scutaru. Sunt absolut de acord în legătură cu faptul că datele acestea se știu în timp real, mai ales de americani și de britanici, în legătură cu eventual atac cu 90 de drone. Deci, e imposibil ca acest eveniment, dacă s-a desfășurat, să nu fie cunoscut mai ales de Donald Trump”, a spus Diaconescu.
Escaladări „feroce” pe linia frontului
George Scutaru a explicat că negocierile de pace rămân dificile, cu probleme teritoriale nerezolvate și garanții de securitate complexe, iar rușii refuză prezența trupelor europene pe teritoriul ucrainean și introduc noi elemente de incertitudine.
„Deci în primul rând este problema teritorială. Eu nu cred că Zelenski va putea accepta cedarea Donbasului. A încercat să facă o propunere care practic a fost refuzată de ruși. Vă aduceți aminte că înaintea dialogului cu președintele american a propus o retragere reciprocă. Dacă ucrainenii se retrag 20 sau 30 de kilometri, partea rusă să procedeze la o măsură în oglindă, rușii au refuzat acest lucru, spunând că ucrainienii trebuie să facă un pas mult așteptat, retragerea din Donbas.
Un alt element este cel al garanțiilor de securitate. Rușii s-au pronunțat foarte vehement împotriva prezenței unor trupe europene pe teritoriul Ucrainei la încheierea acordului de pace și inclusiv și un element important, în timp ce europenii și ucrainienii pledează pentru o încetare temporară a focului, deci ca să arate bunăvoința celor două părți, în primul rând a Rusiei, de a discuta în mod real un acord de pace, rușii insistă pe un acord de pace.
Să știți că diplomația rusă este foarte abilă de a arunca tot felul de pretexte pe masă, de a lungi aceste negocieri, de a prelungi întregul proces, sperând că vor obține succese militare pe teren”, a explicat Scutaru.
La rândul său, Cristian Diaconescu a explicat că aceste acuzații la adresa Ucrainei vin după o discuție între Trump și Putin la finalul căreia președintele american a anunțat că peste 90% dintre punctele din acordul de pace par a fi „viabile”.
„Se pare, mă rog, am încredere în cei cu care am mai discutat și eu legat de situația în evoluție, că prima discuție de ieri între Donald Trump și Vladimir Putin a fost una foarte interesantă. A durat aproape două ore pentru că au fost luate toate cele 20 de puncte, punct cu punct.
Faptul că la sfârșitul acestei discuții și la conferințele de presă ale președintelui Statelor Unite, dânsul a menționat faptul că 90 și ceva la sută din respectivele înțelegeri par a fi viabile, probabil că a avut în spate un anume sentiment de credibilitate pe care l-a insuflat Vladimir Putin. Iată că în 24 de ore s-ar putea ca acea așteptare pozitivă care i-a dat posibilitatea președintelui Trump să anunțe împreună cu Zelenski un parcurs cât de cât plauzibil pentru a se ajunge la pace este brusc schimbată peste noapte.
Iată o tehnică este brusc schimbată peste noapte pe o argumentație față de care reacția personalizată a președintelui Trump a fost foarte bine că nu le-am dat ucrainenilor Tomahawk. Deci am trecut de la o stare de acceptare-disponibilitate la una de contradictorialitate dintr-un anume tip de demers”, a explicat Diaconescu.
Fostul consilier prezidențial, George Scutaru, se așteaptă ca în perioada următoare să asistăm la o „escaladare feroce” de ambele porți.
„Ucrainienii doresc și vedeți ofensiva din zona Kupeanskului, când inclusiv Zelenski a dorit să arate că acest oraș nu este cucerit de ruși, a participat la o vizită la periferia orașului.
Probabil rușii la rândul lor vor pune presiune, vor urma atacuri în continuare asupra infrastructurii ruse. Eu cred că perioada următoare va fi deosebit de tensionată pe linia de contact și rămâne de văzut americanii asupra căreia dintre părți vor pune presiune mai mare”, a spus Scutaru.
Rușii nu s-au retras de la negocieri
Consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, atrage însă atenția că există și un aspect pozitiv, întărit chiar de declarațiile publice făcute de Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse.
„Partea bună însă este ceea ce Lavrov a precizat nu ieșim de la negocieri, deci nu dorește să împingă până la o limită radicală această situație. Lavrov are încă un anume coeficient de credibilitate. N-o să recunoască nimeni în Occident, vă spun că acest lucru există, în legătură cu faptul că spune adevărul la cele două capete în dialog.
Deci, din acest punct de vedere, el, actual ministru de externe, ne-folosit în contextele de negociere până acum, comunică acest element tocmai pentru a arăta că, pe de o parte, este de data asta încă o dată în sarcina occidentalilor, în sarcina ucrainenilor, să hotărască dacă, într-o formă sau alta, rămân dispuși la compromisuri, chiar dacă, iată, Federația Rusă se află într-o situație atât de complicată legată de acest incident”, a spus Diaconescu.
George Scutaru a adăugat că, în opinia sa, la aceste negocieri se menține riscul ca rușii să îi „seducă” pe americani cu avantaje economice astfel încât aceștia din urmă să pună presiune pe Kiev.
„Din păcate, în opinia mea, cred că cel mai facil pentru președintele Trump este să pună în continuare presiune pe ucrainieni și mai puțin pe ruși.
În cealaltă convorbire telefonică de ieri dintre cei doi președinți, la fel, rușii spun că la propunerea președintelui american s-a stabilit formarea două echipe de negocieri, una pentru chestiuni de securitate, alta pentru probleme economice.
Până acum, americani au condiționat orice dialog cu rușii pe probleme economice doar după încheierea unui acord de pace și a unor elemente vizibile, pozitive în negocieri. Ori dintr-o dată, faptul că în ianuarie vom asista la echipe de lucru ruso-americane pe chestiuni economice, asta arată că practic vor începe un dialog pe anumite proiecte economice.
Rușii încearcă să speculeze politica foarte pragmatică a actualei Administrații, încercându-i să îi seducă cu diverse proiecte economice foarte avantajoase, energetice, minerale rare, de altă natură, astfel încât să îi folosească și să pună presiune prin intermediul părții americane asupra ucrainienilor”, a explicat Scutaru.
Amintim că ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat, luni, Ucraina că a lansat un atac masiv cu aproape 100 de drone asupra reședinței președintelui Vladimir Putin. Ministrul rus a susținut că toate vehiculele aeriene fără pilot implicate în atac „au fost distruse”. Lavrov a atenționat, de asemenea, că deși Rusia nu dorește să iasă din negocierile cu SUA, poziția Moscovei va fi reconsiderată. „Astfel de acțiuni nesăbuite nu vor rămâne fără răspuns. Țintele contraatacurilor și momentul în care acestea vor fi aplicate de Forțele Armate ale Rusiei au fost deja stabilite”, a avertizat șeful diplomației ruse.